- Cele mai interesante filme documentare din ultimele două decenii;
- Filme de non-ficţiune care au cîştigat premii la festivaluri internaţionale celebre;
- Filme selecţionate şi premiate la Astra Film - festivalul de la Sibiu care a cucerit aprecierea şi admiraţia iubitorilor de film de calitate din toată lumea;
pot fi vizionate pe tot parcursul anului Capitalei Culturale Europene la Studioul de film Astra.
Program de vizionare: luni-vineri ora 14.00
Sala de proiecţii a Studioului de film Astra, Piaţa Huet 12, Tel. 210.134
Situl festivalului: www.astrafilm.ro
Programul filmelor la Astra Film
august 2007 (24 de filme)
1 august 2007 - A Kalahari Family: Death by Myth / A Kalahari Family: Moartea prin mit (John Marshall, USA, 1951-2001, 86 min)august 2007 (24 de filme)
2 august 2007 - Radio Jebel / Radio Jebel (Florin Iepan, România, 1997, 23 min) + La capătul lumii / A Godforsaken Place (Constantin Mărăscu, România, 1998, 30 min)
3 august 2007 - Under The Open Sky / Sub cerul liber (Arman Yeritsya, Russia, 2005, 39 min)
6 august 2007 - House of Full Service / Serviciu complet (Lasse Naukkarinen, Finland, 1994, 50 min)
7 august 2007 - A Student Village / Satul elevilor (Wei Xing, China, 2000, 95 min)
8 august 2007 - The Opinionater / Un lider de opinie (Meelis Muhu, Estonia, 2003, 54 min)
9 august 2007 - The Long Tears. A Ndebele Story / Lacrimile lungi. O poveste Ndebele (David Forbes, South Africa, 1998, 52 min)
10 august 2007 - The Good Wife of Tokyo / Nevasta din Tokyo (Kimona Landseer, Kim Longinotto & Claire Hunt, U.K., 1976, 59 min)
13 august 2007 - A Month In The Life Of Ephtim D. / O lună din viaţa lui Ephtim D. (Asen Balikci & Antonii Dontchev, Bulgaria 1999, 56 min)
14 august 2007 - A Fun Fair Behind The Dikes / Dincolo de diguri (Michiel van Erp, The Netherlands, 2006, 90 min)
15 august 2007 - Foreland / Promontoriul (Albert Elings, Eugenie Jansen, The Netherlands, 2005, 70 min)
16 august 2007 - Dutch Touch / Dansatorul olandez (Ulrike Helmer, The Netherlands, 2006, 75 min)
17 august 2007 - We Are The Indians / Noi suntem indienii (Phil Cox, Valeria Mapelman, U.K. / Argentina, 2005, 70 min)
20 august 2007 - Gambarê / Gambarê (Jose Carlos Lage, Brazil, 2005, 48 min)
21 august 2007 - The Day I Will Never Forget / Ziua pe care nu o voi uita niciodată (Kim Longinotto, UK, 2002, 92 min)
22 august 2007 - Tito / Tito (Janja Glogovac, Slovenia & Czech Republic, 2001, 59 min)
23 august 2007 - Singing Pictures: Women Painters of Naya / Balade pictate (Lina Frunzetti & Ákos Östör, USA, 1999, 25 min)
24 august 2007 - Here We Are / Iată-ne (Jaroslav Vojtek, Slovakia, 2005, 76 min)
27 august 2007 - Mabo. Life of An Island Man / Mabo. Viaţa unui insular (Trevor Graham, Australia, 1997, 87 min)
28 august 2007 - River Voices / Vocile fluviului (Nathan Lorentz, USA, 2002, 60 min)
29 august 2007 - Stone Dream / Visul lui Liu Pi-Cha (Tai-Li Hu, Taiwan, 2004, 79 min)
30 august 2007 - Agadez Nomade FM / Agadez Nomade FM (Christian Lelong & Pierre Mortimore, France / Switzerland / Niger, 2003, 75 min)
31 august 2007 - Podul peste Tisa / The Bridge (Ileana Stănculescu, România, 2004, 75 min)
Sinopsis-ul filmelor
1 august 2007 - A Kalahari Family: Death by Myth / A Kalahari Family: Moartea prin mitA Kalahari Family: Death by Myth
John Marshall
USA, 1951-2001
86 min
By 1992, Namibian independence is attracting unprecedented levels of international aid for the Ju/'hoansi, but people complain that the development foundation no longer services theirs farms. Death by Myth documents the shift in policy from farming to wildlife management and cultural tourism. As John Marshall and the Ju/'hoansi attempt to rally support for farming, we witness the power of the "Bushman myth". This myth - a belief that Ju/'hoansi are born to hunt and uniquely capable of living in harmony with nature - denies Ju/'hoansi the humanity to change their economy and survive on their own.
Ju/'hoansi endure their cattle being killed by lions and their water pumps destroyed by elephants. In 1994, Ju/'hoansi vote unanimously to dismiss the directors of the foundation, but their actions do little to stop natural resources development or the money pouring in to implement it. In 1996, with promises of great wealth, Ju/'hoansi vote to establish a nature conservancy. What did they really understand about the policy they were endorsing? The film ends in the year 2000 when the Ju/'hoansi conservancy members receive a meager 75 Namibian dollars (approximately 10.50 USD) each - their profit from two years of trophy hunting. As more farms fail, many people are forced to return to the squalor and disease of Tsumkwe.
În 1992 independenţa Namibiană atrage nivele fără precedent de ajutor internaţional pentru Ju/hoansi, însă oamenii se plâng că fundaţia pentru dezvoltare nu mai serveşte interesele lor. Moartea prin mit vorbeşte despre schimbarea politicii care încuraja activitatea fermieră cu cea care încurajează managementului vieţii în sălbăticie şi turismul cultural. În vreme ce John Marshall şi Ju/hoansi încearcă să determine autorităţile să susţină activităţile fermiere, asistăm la manifestarea puterii "Mitului Boşimanului". Acest Mit - o credinţă cum că Ju/hoansi sunt născuţi pentru a vâna şi pentru a trăi în armonie cu natura - neagă Ju/'hoansi-lor posibilitatea de a-şi schimba economia şi de a supravieţui pe cont propriu.
Ju/hoansi îndură cruda realitate de a-şi vedea vitele omorâte de lei şi pompele de apă distruse de elefanţi. În 1994, Ju/hoansi votează unanim pentru demiterea din funcţie a directorilor fundaţiei, dar acţiunile lor nu reuşesc să oprească exploatarea resurselor naturale sau alocarea fondurilor pentru acest proces. În 1996, având promisiunea îmbogăţirii, Ju/hoansi votează pentru instaurarea unei politici de conservare a naturii. Ce au înţeles ei de fapt despre politica pe care o susţineau? Filmul se încheie în anul 2000 când membrii conservatori ai Ju/hoansilor primesc suma 75 dolari namibieni (aproximativ 10,50 USD) de persoană - echivalentul profitului a doi ani de vânătoare de trofee. În timp ce mai multe ferme dau faliment, familii întregi sunt nevoite să se reîntoarcă la viaţa grea din Tsumkwe.
2 august 2007 - Radio Jebel / Radio Jebel
Radio Jebel
Florin Iepan
România, 1997
23 min
It all began when a radio transmitter appeared at the Mental Healthcare Hospital in Jebel, 24 km away from Timişoara. Though confronted with prejudice and bureaucracy, the patients decide to start their own radio station right there, in the hospital. The inmates get ready to act as news reporters, interviewees, singers and technicians. A licence is hard to get, but still Radio Jebel is broadcasting these people's craving for communication.
Totul a început atunci cînd la Spitalul de psihiatrie din Jebel a sosit un radioemiţător. Luptînd cu prejudecăţile şi cu birocraţia, pacienţii hotărăsc să înfiinţeze în spital un post de radio al lor. Îi urmărim pregătindu-se să devină reporteri, să dea interviuri, să cînte şi să se ocupe de partea tehnică. Radio Jebel nu a reuşit să obţină licenţa de emisie, dar a arătat cîtă nevoie de comunicare au aceşti oameni.
+ La capătul lumii / A Godforsaken Place
La capătul lumii
Constantin Mărăscu
România, 1998
30 min
A community of over 1,800 gypsies live in the outskirts of the small town Bocşa, not far from Timişoara. They do not speak the gypsy language anymore These people have lost their ethnic identity. There are many children in the community, adults are unemployed and everybody is struggling to survive from day to day on nettles, wild fruit and mushrooms they can find in the forest.
La marginea oraşului Bocşa trăieşte o comunitate de peste 1800 de ţigani, care nu vorbesc ţigăneşte. Drama acestor oameni fără identitate etnică este accentuată de faptul că sunt şomeri, au mulţi copii şi sunt nevoiţi să trăiască de pe o zi pe alta, hrănindu-se cu urzici, ciuperci şi fructe de pădure.
3 august 2007 - Under The Open Sky / Sub cerul liber
Under The Open Sky
Arman Yeritsya
Russia, 2005
39 min
In Yerevan, the capital of Armenia, live a man and woman who are both homeless people. He is a former musician and she is a former journalist. When the Soviet Union was disolved they lost their houses. However, they say they are happy because they love eachother very much. But life is very cruel. First she dies and soon after he dies, him too. Only their dog remains in their "house" under the open sky.
În Yerevan, capitala Armeniei, trăieşte un bărbat şi o femeie, doi oameni fără adăpost. El este un fost muzician şi ea o fostă jurnalistă. Când Uniunea Sovietică s-a destrămat, ei şi-au pierdut locuinţele. Totuşi, ei se consideră doi oameni fericiţi pentru că se iubesc unul pe altul. Dar viaţa este foarte crudă. Mai întâi moare ea şi imediat după, moare şi el. Doar câinele lor rămâne în "casa" de sub cerul liber.
6 august 2007 - House of Full Service / Serviciu complet
House of Full Service
Lasse Naukkarinen,
Finland, 1994
50 min
A documentary about a couple who make a living in the countryside with a bus-station-bar, a flower stand and a funeral home, all under the same roof.
Un documentar despre un cuplu, care îşi câştigă existenţa la ţară, ca proprietari ai unui bar, unei florării şi unei agenţii de pompe funebre, toate aflate sub acelaşi acoperiş.
7 august 2007 - A Student Village / Satul elevilor
A Student Village
Wei Xing
China, 2000
95 min
High on the Hengduan Mountain Range, in the western part of the Yunnan Province, there is a school village unknown and inaccessible to outsiders. The place is called Tian Deng, and it is the location of the only school in an area of over 160 square km of steep mountains terrain and abrupt roads. Thus, it is impossible for the children living in the region to go back and forth to school, so they must live in Tian Deng permanently. Since the school cannot afford to build dorms and a canteen for its students, their parents have made small wooden cabins around the school. In time, eighty such cabins crowded the area. These cabins are home for more than 300 children between six and fourteen years of age. After classes, they have to run their little households to make a fire, cook, wash clothes, and fetch water. No matter how young they are, they have to take care of themselves. From the day they arrive in the students' village, they are invested with the responsibilities of adults.
În munţii Hengduan din vestul provinciei Yunnan din China, există un sat al elevilor, puţin cunoscut şi aproape inaccesibil celor din afară. Se numeşte Tian Deng şi este locul care adăposteşte singura şcoală dintr-o zonă care se întinde pe aproape 160 km2. Din cauza terenului accidentat şi a drumurilor periculoase, copiii din zonă nu pot veni la şcoală în fiecare zi. De aceea, singura soluţie este să locuiască chiar lângă şcoală. În lipsa unor cămine şi a unei cantine, pe care şcoala nu-şi poate permite să le construiască şi să le întreţină, părinţii copiilor le-au construit mici adăposturi din lemn. Cu timpul, au apărut în jurul şcolii 80 de asemenea construcţii. Aici locuiesc peste 300 de elevi, între şase şi paisprezece ani. După ore, elevii de la Tian Deng trebuie să vadă de micile lor gospodării. Gătesc, spală rufe, fac focul, aduc apă, pentru că trebuie să-şi poarte singuri de grijă. Din ziua în care ajung în satul elevilor, aceşti copii poartă toată povara responsabilităţilor de adult.
8 august 2007 - The Opinionater / Un lider de opinie
The Opinionater
Meelis Muhu
Estonia, 2003
54 min
The film touches in a very subtile way the issue of Russian citizens living in former Soviet Union countries outside the present Russian Federation borders. To 68 year-old Esja Sur, a Russian citizen residing in Estonia, retirement is anything but boring. She is a natural born agitator who finds plenty of issues to fight for. On the background of today's Estonian reality, the filmmaker chronicles the efforts of this woman. Putting together different groups and associations, she is also seen organizing protests, meetings and demonstrations. The fact that most of her events are mere mockeries of the grandiose Soviet parades of the past, with barely more than a dozen people attending, does not seem to discourage her. The filmmaker achieves a slightly ironic, yet honest, approach to an extraordinary character. With that same view, he depicts the colorful people and absurd situations of the transition period in an ex-Soviet country.
Filmul abordează cu subtilitate problema cetăţenilor ruşi, rezidenţi în afara graniţelor actuale ale Federaţiei Ruse, în foste republici sovietice. Esja Sur e rusoaică şi trăieşte în Estonia. Pensionară de 68 de ani nu ştie ce e plictiseala. Esja e făcută pentru rolul de agitator al mulţimilor şi găseşte o multitudine de probleme cărora le dedică toata energia. Pe fundalul realităţilor estoniene, o urmărim luptând pentru tot felul de cauze. Înfiinţează diverse grupuri şi asociaţii, pune la cale proteste, organizează mitinguri şi demonstraţii. Mai toate manifestaţiile ei sunt doar o palida amintire a grandioaselor parade sovietice din trecut şi nu reuşesc să atragă decât o mână de oameni. Acest fapt nu pare să o deranjeze. Autorul abordează cu realism combinat cu o uşoara ironie un personaj ieşit din comun, surprinzând totodată situaţii absurde ale tranziţiei într-o ţară ex-sovietică.
9 august 2007 - The Long Tears. A Ndebele Story / Lacrimile lungi. O poveste Ndebele
The Long Tears. A Ndebele Story
David Forbes
South Africa, 1998
52 min
The film documents over a period of five years Ndebele art, culture and traditions, as seen through the eyes of one family. It also tells the untold story of the Ndebele defeat in war against the Boer farmers over a hundred years ago, their subsequent enslavery and mistreatment at the hands of Boer farmers, and explores the decline of Ndebele wall art and dress traditions in the changing tapestry of the New South Africa. This is a unique look at an African culture, seen from a modern perspective and through an intimate relationship with one family. It is also the first time a South African culture has been explored in any real depth in this medium. It is a South African story, told in their own words by the people themselves.
Arta, cultura şi tradiţiile populaţiei Ndebele sunt urmărite timp de cinci ani prin prisma vieţii unei singure familii. Filmul dezvăluie de asemenea povestea luptei lor de acum un secol împotriva burilor, care i-au învins şi i-au transformat în sclavi la ferme, unde au avut parte de un tratament inuman. Astăzi, în contextul schimbărilor din Africa de Sud, pictura murală şi costumul tradiţional Ndebele sunt în declin. Filmul oferă o privire inedită asupra unei culturi africane, dintr-o perspectivă modernă şi bazată pe relaţia personală cu membrii familiei studiate. De asemenea, este pentru prima oară când o cultură din Africa de Sud este explorată cu asemenea profunzime prin film. Este o poveste sud-africană, iar povestitorii sunt eroii înşişi, care ne-o dezvăluie cu cuvintele lor.
10 august 2007 - The Good Wife of Tokyo / Nevasta din Tokyo
The Good Wife of Tokyo
Kimona Landseer, Kim Longinotto & Claire Hunt
U.K., 1976
59 min
Kazuko Hohki goes back to Tokyo with her band, the Frank Chickens, after living in England for 15 years. This wry and delightful film records her re-experiencing of Japan after a long absence, examining traditional attitudes to women and those of Kazuko's friends who are trying to live differently.
Kazuko Hohki se întoarce la Tokyo, împreună cu trupa sa, "Frank Chickens", după 15 ani petrecuţi în Anglia. într-o notă de umor sec, filmul o urmăreşte redescoperind Japonia după o lungă absenţă şi îi înregistrează trăirile, prilejuindu-i autoarei o analiză a contrastului dintre atitudinea tradiţionalistă a japonezelor faţă de viaţă şi cea a prietenelor lui Kazuko, care încearcă să trăiască altfel.
13 august 2007 - A Month in the Life of Ephtim D. / O lună din viaţa lui Ephtim D.
A Month in the Life of Ephtim D.
Asen Balikci & Antonii Dontchev
Bulgaria 1999
56 min
Ephtim D., 73 years old, a retired postman, lives in Sofia with his wife in a three-room suburban apartment. As a socialist, he feels confused by the "crazy" democracy and the uncertainties of the transition period. The couple's combined pensions amount to 66 USD. Ephtim experiences constant difficulties in balancing the family budget. Free medical care and lunches at a subsidized canteen are essential to his survival strategy. This portrait of a Bulgarian pensioner is presented in the context of a global hopelessness and a clearly felt nostalgia for the communist past.
Ephtim D., 73 de ani, fost poştaş, acum pensionar, trăieşte împreună cu soţia lui într-un apartament de trei camere într-un cartier din Sofia. Ca vechi socialist, este complet derutat de "nebunia" democraţiei şi de incertitudinile tranziţiei. Adunate, pensia lui şi a soţiei lui abia dacă ajung la 66 dolari. Ephtim duce o luptă continuă pentru menţinerea bugetului familiei pe linia de plutire. Strategia pe care şi-a făcut-o pentru a supravieţui se bazează pe două componente vitale: asistenţa medicală gratuită şi masa de prânz de la cantina socială. Acest portret al unui pensionar bulgar se profilează pe fundalul disperării generale şi al nostalgiei pentru trecutul comunist.
14 august 2007 - A Fun Fair Behind The Dikes / Dincolo de diguri
Fun Fair Behind The Dikes
Michiel van Erp
The Netherlands, 2006
90 min
Director Michiel van Erp makes a tour along unique Dutch events where swarms of compatriots meet. A Fun Fair behind the Dikes gives an entertaining, astonishing and moving look on the recreation industry of the modern Netherlands and its too organized recreation hankering occupants. On the Libelle Zomerweek, where every day thousands of visitors give full rein to their creativity, on the Gay Pride, where particularly women from the province gaze at eccentric homosexuals. From the failed launching of a new attraction in the Efteling to the scuffles for the most wanted place at the Prinsengracht concert in Amsterdam. The contemporary Netherlands, which resembles sometimes a large national fun fair outdoors, is mapped with amazement and warm compassion.
Regizorul realizează un periplu prin parcul de distracţii, un eveniment foarte popular în Olanda. Filmul oferă o privire amuzantă şi, în acelaşi timp, emoţionantă asupra industriei timpului liber din Olanda zilelor noastre. La Libelle Zomerweek vin în fiecare zi mii de oameni, care sunt invitaţi să dea frâu liber creativităţii. La Gay Pride, spectatorii, mai ales femei şi mai ales provinciale, au prilejul să întâlnească homosexuali excentrici. Uneori, lansarea unui nou program se dovedeşte un eşec, în timp ce la evenimente precum concertul de pe canalul Prinsengracht din Amsterdam, lumea se calcă pe picioare. Olanda contemporană pare uneori un imens parc de distracţii.
15 august 2007 - Foreland / Promontoriul
Foreland
Albert Elings, Eugenie Jansen
The Netherlands, 2005
70 min
Images of flooded forelands, a dancing swarm of migrating birds and ruminating cows show how in the Loowaard, everything is subject to the iron laws of nature and fixed seasonal rituals, as if it has never been otherwise and will never change. Man's role in the area seems modest.The filmmakers' comment is limited to the penetrating soundtrack, on which the howling wind, swirling water and croaking frogs speak for themselves, occasionally interrupted by human voices or the sound of a dirt-bike...
Promontoriile aflate de-a lungul Rinului, în parcursul său prin provincia Gelderland, găzduiesc o rezervaţie naturală. Autorii filmului au lucrat aici timp de şapte ani, înregistrând influenţa factorului "timp" asupra relaţiei dintre om şi natură. Imagini ale promontoriilor inundate, stoluri de păsări migratoare dansând pe cer, vaci care rumegă în linişte, totul se supune legilor imuabile ale naturii şi cursului neschimbat al anotimpurilor. Aşa a fost dintotdeauna şi aşa va să fie. Rolul omului este unui foarte modest. Coloana sonoră ţine loc de comentariu: vuietul vântului, susurul apei şi orăcăitul broaştelor fac loc din când în când vocilor umane sau zgomotului roţilor de bicicletă pe cărările rezervaţiei.
16 august 2007 - Dutch Touch / Dansatorul olandez
Dutch Touch
Ulrike Helmer
The Netherlands, 2006
75 min
Movie about the Dutch hip-hop culture, seen through the eyes of the commercially successful rapper Brainpower , the (by choice) underground operating rapper Duvel (from Rotterdam) and the new rising star from Amsterdam zuid-oost Jay Collin. Through the streets of Amsterdam Zuidoost, along the Rotterdams Maas to the 'cradle' New York the film follows a number of MC's and crews at different points in their career during a year.
Un film despre cultura hip-hop din Olanda, văzută din perspectiva lui Brainpower, un rapper de succes, a lui Duvel, exponent al curentului underground din Rotterdam şi a lui Jay Collin din Amsterdam, o vedetă în devenire. Pe parcursul unui an, filmul îi urmăreşte pe străzile Amsterdamului, ale Rotterdamului şi ale New York-ului, punctând etape ale carierei lor.
17 august 2007 - We Are the Indians / Noi suntem indienii
We Are the Indians
Phil Cox, Valeria Mapelman
U.K. / Argentina, 2005
70 min
"I love James Bond films, action films and even romantic films, but my favorite film is without a doubt 'The Mission'. My uncle acts in it and nobody calls him anything other than Burnt Arse', says Marcelo Gonzales. He is a member of the Mbya Guarani Indian tribe, and lives with his family in the Red Earth settlement in the Northeastern part of Argentina. The community is often a tourist attraction for Japanese visitors. Sometimes, men set off into the jungle to hunt for armadillos or pumas or leave in a group to work on the tea plantations. However, most of them do not receive the promised wages for their several days' hard work. We Are The Indians offers a unique look at the conflict between the traditional Indian culture and Western civilization and provides a clue to Indians' understanding of universal themes such as identity, friendship, adulthood, 9/11, death and religion.
"Îmi plac filmele cu James Bond, filmele de acţiune şi chiar şi cele romantice, dar filmul meu favorit este, fără îndoială, Misiunea. Unchiul meu joacă în film şi toată lumea-i spune Burnt Arse", spune Marcelo Gonzales. Este membru al tribului indian Mbya Guarani şi locuieşte cu familia sa în aşezarea Red Earth, în partea de nord-est a Argentine. Comunitatea este adesea o atracţie turistică pentru vizitatorii japonezi. Uneori, bărbaţii merg în pădure să vâneze tatoo sau pume, sau pleacă în grup să lucreze la plantaţiile de ceai. Totuşi, cei mai mulţi nu primesc plata pentru zilele de muncă grea. We Are the Indians oferă o privire unică asupra conflictelor dintre cultura tradiţională indiană şi civilizaţia vestică şi dau indicii pentru a înţelege indienii şi teme universale precum identitatea, prietenia, maturitatea, 9/11, moartea şi religia.
20 august 2007 - Gambarê / Gambarê
Gambarê
Jose Carlos Lage
Brazil, 2005
48 min
The documentary tells the history of the neighborhood Liberdade in Săo Paulo, a main point of reference for the commercial and cultural habits of the Japanese community living in Brazil. The film portrays the Japanese immigrants' lifestyle and discusses their influence on the esthetic and cultural composition of the region. The Japanese community itself is subjected to change. They face ideological contrasts between generations, as well as changes in social behavior.
Documentarul spune povestea cartierului Liberdade din Săo Paulo, principal punct de referinţă pentru obiceiurile culturale şi comerciale ale comunităţii japoneze din Brazilia. Filmul înfăţişează stilul de viaţă al imigranţilor japonezi şi pune în discuţie influenţa acestora asupra peisajului cultural şi estetic al regiunii. Comunitatea japoneză, în sine, este supusă schimbării. Japonezii se confruntă cu contraste între generaţii, precum şi cu schimbări în comportamentul social.
21 august 2007 - The Day I Will Never Forget / Ziua pe care nu o voi uita niciodată
The Day I Will Never Forget
Kim Longinotto
UK, 2002
92 min
The film explores the practice of female circumcision within different Kenyan and Somali communities. The practice is part of female initiation ceremonies and varies from relatively minor surgery to the complete removal of the clitoris, and the sewing up of the vagina. To Western culture this is mutilation. For the locals, it is an ancient tradition that should by no means be abandoned. The world, however, is changing and new generations begin to question tradition and rebel against circumcision. Meanwhile, the older women in the community praise circumcision as a way to purity and health. A female doctor attempts to achieve a compromise and open people's minds to accepting safer and less painful medical procedures. The film follows the stories of young girls who are caught between loyalty to their parents, the desire to rebel against old customs, and the fear that in doing so they will be rejected by their community. An extreme situation is that of a young girl who takes her own parents to court to stop them from having her circumcised. This event has historic implications for the entire cultural group. The confrontation between tradition and change is not yet over.
Filmul descrie practica circumciziei la femei în comunităţile kenyene şi somaleze. Această practică face parte din ceremoniile de iniţiere a fetelor şi variază de la o operaţie minoră până la îndepărtarea completă a clitorisului şi închiderea aproape completă a vaginului. În cultura occidentală, o asemenea operaţie echivalează cu o mutilare, în timp ce pentru localnici ea reprezintă o tradiţie, care nu trebuie abandonată sub nici o formă. Totuşi, lumea e în schimbare, iar generaţiile tinere contestă tradiţia şi se revoltă împotriva circumciziei. Femeile adulte din comunitate consideră circumcizia ca fiind singurul mod de păstrare a purităţii şi sănătăţii fetelor. O doctoriţă încearcă o soluţie de compromis, propunându-le oamenilor realizarea operaţiei prin intervenţie chirurgicală, mai sigură şi mai puţin dureroasă. Filmul urmăreşte poveştile unor tinere prinse între loialitatea faţă de părinţi, dorinţa de a se revolta împotriva vechilor obiceiuri şi teama că vor fi respinse de comunitate în cazul în care o vor face. Una din ele se află în situaţia extremă de a-şi da părinţii în judecată pentru a-i împiedica să o supună circumciziei. Momentul va avea implicaţii istorice pentru întregul grup cultural. Conflictul dintre tradiţie şi schimbare nu s-a sfârşit încă.
22 august 2007 - Tito / Tito
Tito
Janja Glogovac
Slovenia & Czech Republic, 2001
59 min
The film deals with the personal life of Josip Broz Tito, the man who single-handedly kept Yugoslavia together through sheer force of will for 40 years. Partisan, prisoner, dictator, celebrity, Tito's story is here told by the people who knew him best. Colleagues, friends, and servants all give their account of the man who led strife-torn Yugoslavia from German occupation in World War II and walked it down a political tightrope for 40 years, gaining the respect and admiration of both the Soviet and Western superpowers.
Un film despre viaţa lui Iosip Broz Tito, dincolo de imaginea sa oficială. Omul care a condus Iugoslavia cu o mână de fier timp de patru decenii a fost rând pe rând partizan, prizonier, dictator, idol. Foşti colegi, prieteni şi oameni care au fost în serviciul său îşi deapănă amintirile personale despre omul care a condus Iugoslavia din anii ocupaţiei germane până în 1980, câştigând respectul marilor puteri ale vremii.
23 august 2007 - Singing Pictures: Women Painters of Naya / Balade pictate
Singing Pictures: Women Painters of Naya
Lina Frunzetti & Ákos Östör
USA, 1999
25 min
For generations, Patua (Chitrakar) communities of West Bengal, India have been painters and singers of stories depicted in scrolls. Scrolls cover a variety of themes: mythological and religious, social and especially women's issues, contemporary local and world news. The more recent themes are communal (Hindu Muslim) harmony, Joy Bangla (the birth of Bangladesh as a country), the battle of Kargil (Kashmir conflicts) and the 9/11 events in New York. In the past singers used to wander from village to village, receiving rice, vegetables and coins for their recital. They would unroll a scroll, a frame at a time, and sing their own compositions. But competition from other media eroded this way of life and now the Patuas are trying to adapt to changing conditions. In response of this cultural crisis and as a means to make extra money, recently a group of women from Naya village near Calcutta form a scroll painters' collaborative. The film follows their daily lives as they paint, sing, cook, tend to their children and meet with the cooperative.
De generaţii, comunităţile Patua (Chitrakar) din Bengalul de vest au desenat şi au cântat poveşti pictate pe suluri de hârtie. Picturile au multe teme, mitologice, religioase, sociale, dar mai ales probleme ale vieţii femeilor şi evenimente preluate din ştirile locale şi internaţionale. Temele cele mai recente sunt buna înţelegere dintre hinduşi şi musulmani, Joz Bangla (înfiinţarea Bangladesh-ului), conflictele din Kashmir şi evenimentele din 11 Septembrie. Pe vremuri, cântăreţii colindau satele şi primeau orez, legume şi bani în schimbul recitalurilor. Sulul se desfăşoară încet, iar pentru fiecare imagine cântăreţul compune o strofă. În ultima vreme, competiţia media a devenit tot mai acerbă şi cântăreţii Patua trebuie să se adapteze noilor condiţii. Ca reacţie la criza culturală şi în scopul de a câştiga un ban, femeile din satul Naya, de lângă Calcutta, s-au organizat într-o asociaţie. Filmul le urmăreşte în viaţa de zi cu zi. Femeile pictează, cântă, gătesc, au grijă de copii şi participă la şedinţele asociaţiei.
24 august 2007 - Here We Are / Iată-ne
Here We Are
Jaroslav Vojtek
Slovakia, 2005
76 min
The film tells the moving story of a family in search of its roots. After the World War II, the Krnác family moved from Central Slovakia to Sub-Carpathian Ukraine, and a village in the Kazakh steppe became their home for more than fourty years. When the USSR ceased to exist, they decided to move back to Europe, i.e. to Slovakia, a country they knew little about, except from the stories they had heard from their parents. But in Slovakia they find neglected villages and unemployment, and the chances for a better life are scarce. Meanwhile, memories of their lives in the Kazakh village get stronger and stronger every day. The question arises: Where is their real home?
Filmul spune povestea emoţionantă a unei familii care îşi caută rădăcinile. După cel de-al doilea război mondial, familia Krnác s-a mutat din Slovacia centrală în Ucraina sub-carpatină; un sat din stepa cazacă a devenit casa lor, pentru mai mult de 40 de ani. Când URSS s-a destrămat, ei au decis să se mute înapoi în Europa, cum ar fi în Slovacia, ţară despre care ştiau puţine, cu excepţia poveştilor pe care le auziseră de la părinţi. Dar în Slovacia au găsit doar sale neglijate şi şomaj, iar şansele pentru o viaţă mai bună sunt slabe. În acest timp, amintirile despre viaţa lor din sat devin pe zi ce trece mai puternice. Se pune întrebarea: unde este casa lor adevărată?
27 august 2007 - Mabo. Life of An Island Man / Mabo. Viaţa unui insular
Mabo. Life of An Island Man
Trevor Graham
Australia, 1997
87 min
On June 3rd 1992, six months after Eddie "Koiki" Mabo's tragic death, the High Court upheld his claim that Murray Islanders held native title to land in the Torres Strait. The legal fiction that Australia was empty when first occupied by white people had been laid to rest. The film tells the private and public stories of a man so passionate about family and home that he fought an entire nation and its legal system. Though his greatest victory was won only after his death, it has forever ensured his place on Murray Island and in Australian history.
În iunie 1992, la şase luni după sfârşitul tragic al lui Eddie "Koiki" Mabo, Curtea Supremă i-a dat câştig de cauză în procesul privind dreptul de proprietate al băştinaşilor din Strîmtoarea Torres. Sentinţa a însemnat sfârşitul legendei oficiale, potrivit căreia primii albi sosiţi în Australia au găsit un continent pustiu. Filmul înfăţişează viaţa publică şi personală a lui Eddie Mabo, un om care, din dragoste pentru familie şi pentru pământul natal, a fost în stare să înfrunte o naţiune şi un sistem juridic. Cu toate că cea mai mare victorie a obţinut-o doar după moarte, locul lui este asigurat pentru totdeauna în istoria Insulei Murraz şi a Australiei.
28 august 2007 - River Voices / Vocile fluviului
River Voices
Nathan Lorentz
USA, 2002
60 min
The documentary chronicles the story of how the community of Portsmouth, Ohio battled the devastating 1937 flood of the Ohio River. Although Portsmouth had a massive floodwall and extensive flood control system that protected the city for 24 years, the technology of man was no match for the river in 1937. Two-thirds of the city was covered in water and more than 34,000 people were left homeless. Exploring such themes as fatalism and the strengthening of a community during and after a disaster, River Voices takes the viewer on a journey of strength, resilience and heroism, as the city faced its most difficult challenge, fresh on the heels of the Great Depression. Told from the point of view of actual flood survivors, the documentary reveals a culture with a remarkable sense of community that allowed it to prosper after such a devastating experience. Through interviews, personal stories, historical photos, diaries and archival 16mm film footage, River Voices paints a fascinating portrait of the history, culture and way of life of not only Portsmouth, but by extension, much of America as it was after the Great Depression and prior to World War II.
Filmul aduce în prim plan forţa şi eroismul unei comunităţi, calităţi care i-au ajutat pe oameni să supravieţuiască unei catastrofe naturale, ce venea la scurt timp după Marea Criză Economică din Statele Unite. Este povestea inundaţiilor devastatoare din 1937, când fluviul Ohio a înecat oraşul Portsmouth. Deşi oraşul avea diguri rezistente şi un sistem de protecţie, care îl ferise de inundaţii în ultimii 24 de ani, potopul din 1937 a depăşit toate previziunile. Două treimi din oraş au fost acoperite de ape şi 34.000 oameni au rămas fără adăpost. Supravieţuitorii catastrofei vorbesc despre puterea comunităţii de a rezista în faţa catastrofei. Interviuri, relatări ale martorilor oculari, imagini de arhivă şi fragmente de jurnal, compun o pagină din cronica oraşului Portsmouth şi din istoria Americii, în epoca de după Marea Criză şi înainte de cel de-al doilea Război Mondial.
29 august 2007 - Stone Dream / Visul lui Liu Pi-Cha
Stone Dream
Tai-Li Hu
Taiwan, 2004
79 min
This film touches the sensitive issue of national and ethnic identity in Taiwan. In the first Taiwanese observational documentary, Liu Pi-Cha, made by Director Chen Yao-Chi in 1965, the main character Liu Pi-Cha was press-ganged into the army in China and came over to Taiwan with President Chiang Kai-Shek. After several decades, we meet Liu in a village on the banks of the Mulka River. This new immigrant village consists of mainland veterans whose wives are from different ethnic groups, mostly Aborigines. Stones, the most important symbol of this film, link Liu Pi-Cha's generation, who worked hard on the stony riverbed to reclaim land, and the new generation of Liu Pi-Cha's son, whose interest is collecting rose stones for artistic and economic purposes. Liu Pi-Cha and his family are like rose stones, which are black and unattractive on the outside, but cut open or polished, reveal wonderful scenes. This film, accompanied by classical Chinese lute music, presents the flow of stone dream.
Acest film tratează subiectul delicat al identităţii naţionale şi etnice din Taiwan. În primul documentar observaţional Taiwanez, Liu Pi-Cha, realizat de Chen Yao-Chi în 1965, personajul principal Liu Pi-Cha a fost forţat să se înroleze în armata Chinei şi a revenit în Taiwan cu Preşedintele Chiang Kai-Shek. După câteva decenii îl întâlnim pe Liu într-un sat de pe malul râului Mulka, sat de imigranţi - veterani de pe continent ale căror neveste provin din mai multe grupuri etnice, majoritatea băştinaşe. Pietrele, cel mai important simbol al acestui film, leagă generaţia lui Liu Pi-Cha, care a muncit din greu pe albia pietroasă a râului pentru ameliorarea solului, şi noua generaţie a fiului lui Liu Pi-Cha, care adună pietre roz în scopuri artistice şi economice. Liu Pi-Cha şi familia sa sunt asemeni pietrelor rozalii care sunt negre şi puţin atractive în exterior, dar o dată tăiate şi şlefuite dezvăluie lucruri minunate.
30 august 2007 - Agadez Nomade FM / Agadez Nomade
Agadez Nomade FM
Christian Lelong & Pierre Mortimore
France / Switzerland / Niger, 2003
75 min
Radio Nomad FM is a local radio station serving the Nigerian desert city of Agadez, and some 50 km beyond. The station broadcasts cultural and educational programs and news. Quite popular with the locals, it has some influence on people. Contrary to the title, the main focus of the film is not the radio station, but the people and their stories. Agadez used to be a major trade center. Blacks, Tuaregs, nomads and sedentaries, Muslims and animists have always lived together more or less peacefully. The result is an open-minded city, and a self-conscious community. In Agadez, there is competition between conservatism and adaptation. There is tradition and there is change. The film explores people's concerns related to social change, the role of women, religion, tradition and their relation to the modern world. The authors share with the viewer their personal experience in the process of getting to know the people of Agadez: "They seemed complete strangers to us at first, and then we found them to be quite close to us, having the same concerns as ourselves and our neighbours back home. Only the social rules are different."
Radio Nomad FM e un post local, care emite în oraşul Agadez şi pe o raza de 50 km în deşertul nigerian. Postul transmite ştiri şi e profilat pe emisiuni culturale şi educative, fiind foarte ascultat de localnici şi chiar având o oarecare influenţă asupra lor. Deşi titlul induce ideea că Nomad FM ar fi personajul principal, filmul îl foloseşte doar ca pretext, pentru a ajunge la oamenii locului şi la poveştile lor. Pe vremuri centru comercial înfloritor, Agadez a fost întotdeauna un oraş al multor etnii şi culturi. Negri şi tuaregi, sedentari şi nomazi, au o istorie comună, din care nu au lipsit momentele dramatice. Oraşul are un spirit deschis, iar comunitatea îmbină conservatorismul cu dorinţa de adaptare la modern. Filmul vorbeşte despre oameni şi despre preocupările lor: schimbările sociale, rolul femeilor în comunitate, religie, tradiţie şi relaţia tuturor cu lumea modernă. Într-o abordare personală, autorii îşi dezvăluie propria experienţă din timpul realizării acestui film. După cum aveau să declare într-un interviu: "La început, oamenii din Agadez păreau total străini, dar ne-am dat seama curând că au aceleaşi preocupări ca şi noi sau vecinii noştri de acasă. Doar că societatea lor funcţionează după alte reguli".
31 august 2007 - Podul peste Tisa / The Bridge
Podul peste Tisa
Ileana Stănculescu
România, 2004
75 min
One of the bridges across the river Tisa has a long and complicated story: the bridge between Sighet and Slatina. Sighet is a small town in the north of Romania, close to the Romanian-Ukrainian border, and Slatina the neighbouring town on the Ukrainian bank of the Tisa. This bridge has been build during the Austrian-Hungarian empire and destroyed shortly before the end of the Second World War. A whole web of family, cultural and economic ties was destroyed after this war. The northern bank of the river became part of the Soviet Union while the southern bank continued to be Romanian. The river Tisa separated the two towns for more than fifty years.
Podurile ar trebui să unească. Nu şi dacă oamenilor le este interzis să treacă pe ele. Unul dintre podurile de peste Tisa are o istorie lungă şi complicată: podul dintre Sighet şi Slatina. Sighet e un orăşel din nordul României, aproape de graniţa cu Ucraina, iar Slatina oraşul învecinat, de pe malul ucrainean. Podul a fost construit în timpul Imperiului Austro-Ungar şi distrus după încheierea celui de-al doilea război mondial. Malul nordic al râului a devenit parte a Uniunii Sovietice, cel sudic a continuat să fie românesc. Tisa separă cele două oraşe de mai bine de 50 de ani. Din 2000, podul a fost refăcut, cu sprijinul unui program PHARE. Dar oamenii încă nu pot trece graniţa.