Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007 s-a născut cu aproape trei ani în urmă, în 2004, momentul desemnării sale oficiale. Dacă alte oraşe află că vor deţine acest statut cu zece ani înainte, Sibiul a avut de depăşit handicapul unui termen scurt. Şi dacă întregul proces, de la depunerea candidaturii pînă la cîştigarea titlului, a fost unul dificil, greul avea să urmeze abia apoi: întocmirea programului cultural detaliat şi modernizarea infrastructurii.
Sibiul este primul oraş din România desemnat Capitală Culturală Europeană, iar proxima ocazie pentru ca un oraş din ţara noastră să deţină acest titlu va fi abia în 2020. Pînă atunci, au fost desemnate Capitalele Culturale Europene sau ţările de unde acestea vor fi alese. Sibiul a cîştigat statutul de Capitală Culturală Europeană cînd România încă nu era membră a Uniunii. Secretul a constat în parteneriatul cu Luxemburg, care s-a arătat dornic să împartă acest titlu cu Sibiul, de care îl leagă o istorie comună.
După etape de examinări la nivelul forurilor europene, în mai 2004 Sibiul a fost desemnat Capitală Culturală Europeană, alături de Luxemburg. În vara aceluiaşi an, s-a înfiinţat Asociaţia Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007, coordonator al tuturor evenimentelor. Au urmat strîngerea şi jurizarea sutelor de proiecte culturale şi elaborarea programului detaliat. Practic, în 2005 şi 2006, pînă la inaugurarea concretă a programului cultural, au avut loc pregătiri intense, pe de o parte la nivel de infrastructură, pe de alta pentru realizarea calendarului de evenimente culturale. 2006 a fost un an de vîrf în investiţii, dar şi în pregătirea detaliată a agendei culturale pentru 2007.
Fonduri: 13 milioane de euro
Pentru programul cultural, cuprinzînd peste 250 de proiecte, materializate în peste o mie de evenimente din domeniile teatru, pictură, literatură, muzică, film, dans, gastronomie, s-au alocat aproximativ 13 milioane de euro. Jumătate din sumă a venit de la Ministerul Culturii şi Cultelor, iar restul de la Consiliul Local şi Consiliul Judeţean Sibiu, precum şi de la diferiţi operatori culturali.
Investiţii record în centrul oraşului
Din 2004 pînă în 2007, s-au făcut investiţii masive în infrastructura Sibiului, cu precădere în centru. Ansamblul de pieţe istorice, de la pavaj la faţade, gangurile, străzile au fost reabilitate integral. "Anul 2004, anul în care Sibiul a primit onoranta titulatură de Capitală Culturală Europeană 2007, a reprezentat punctul de pornire pentru lucrări mari de modernizare. Pe lîngă calitatea programului cultural, Sibiul trebuia să arate celor care i-au acordat încredere că este un oraş european şi din punct de vedere al infrastructurii stradale. Primăria a investit în perioada 2004 - 2007 suma de 115 milioane de lei pentru reabilitarea celor trei pieţe centrale din municipiul Sibiu - Piaţa Mare, Piaţa Mică şi Piaţa Huet -, a iluminatului public în centrul istoric şi pentru modernizarea a 46 de artere principale din oraş", spun reprezentanţii Primăriei Sibiu.
2006, an de vîrf
Anul de vîrf al investiţiilor în infrastructură a fost 2006, cînd a fost alocată din bugetul local suma de 80 de milioane de lei. Din aceasta, aproximativ 50 de milioane de lei au fost obţinuţi dintr-un împrumut contractat de municipalitate de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cu care a fost reabilitat întregul iluminat stradal din centrul istoric. Dacă în anul premergător programului Capitalei Culturale Europene, s-a pus accent pe centrul istoric, în acest an atenţia primăriei s-a mutat spre cartiere. "Pînă în prezent, în 2007, pe lista de investiţii au fost alocate 54 de milioane de lei, sumă din care 32 de milioane de lei reprezintă un al doilea împrumut de la BERD, pentru modernizarea altor 36 de străzi din Sibiu", spun reprezentanţii primăriei. Acest lucru face ca, în prezent, numeroase artere din cartiere să fie răscolite de buldozere.
Hotelurile, ciuperci după ploaie
Pe lîngă fondurile externe sau de la Guvern, Sibiul a avut în 2007 un buget propriu cu un sfert mai mare decît în 2006. Explicaţia este legată şi de construirea marilor hoteluri, care urmau să aducă bani, prin impozitare. Ramada, hotel de patru stele inaugurat recent în centru, gazdă a VIP-urilor care vizitează Sibiul, va fi urmat de altele cîteva aflate acum în faza de finalizare, dintre care unul de cinci stele. Din păcate, unele dintre ele se vor deschide abia în 2008, cînd încă se prognozează să mai fie un aflux mare de turişti. Construcţia întîrziată a marilor hoteluri creează un inconvenient - aspectul de şantier din oraş, cu mizeria aferentă. Cele peste 50 de hoteluri şi pensiuni din oraş oferă aproape trei mii de locuri, preţul unei camere duble fiind între 16 şi 125 de euro, în funcţie de stelele de pe firmă. Totuşi, în timpul marilor festivaluri, cum ar fi cel de teatru sau ARTmania, este practic imposibil să mai găseşti un loc la hotel sau la pensiuni.
Puncte slabe: sălile şi gara
Una dintre problemele de infrastructură rămase nerezolvate este lipsa sălilor mari de spectacole, remarcată de toţi organizatorii festivalurilor importante, care au fost obligaţi să se adapteze din mers. Lipsa s-a simţit pentru prima oară cu ocazia concertului susţinut de Ansamblul Instrumental Scaligero, al Scalei din Milano, în februarie. Aşteptat drept cel mai mare eveniment muzical al primului sezon, concertul a fost o sursă de nemulţumire pentru cei care nu au reuşit să mai prindă un bilet, căci spectacolul s-a ţinut într-o sală cu numai 400 de locuri.
Absenţa unor mari săli de spectacole a fost un semn de întrebare pentru Sibiu încă de la depunerea candidaturii. În primăvară, administraţia a închiriat celebrul cort, Pavilionul 2007, cu o capacitate de cîteva mii de locuri. Şi în privinţa acestuia însă, părerile au fost împărţite. Inaugurat cu probleme, din cauza lipsei încălzirii, cortul a fost adesea criticat, în special de organizatorii de concerte, fiindcă nu asigură o acustică bună, însă s-a dovedit extrem de util şi chiar a fost apreciat la alte evenimente, cum ar fi Gala Premiilor UNITER. Fiindcă nu se doreau noi şantiere în Sibiu, planurile pentru construirea de săli au fost amînate pentru 2008, cînd municipalitatea plănuieşte şi ridicarea unui nou teatru.
Un alt proiect de infrastructură rămas în urmă, şi care impresionează negativ vizitatorii de la primii paşi în oraş, îl reprezintă gara, a cărei renovare nu a fost terminată, precum şi Piaţa Gării, care abia acum se apropie de finalizare.
Peste 800.000 de turişti
La începutul anului, autorităţile locale se aşteptau la circa 500.000 de turişti. Estimările se bazau pe experienţa altor foste Capitale Culturale Europene din Europa centrală şi de est. Cu toate acestea, estimările au fost cu mult depăşite. Date neoficiale arată că deja, în primele şase luni ale anului, numărul de turişti care au vizitat Sibiul sărise de 800.000. Turiştii sînt, de altfel, şi cei mai mari consumatori de evenimente culturale şi, mai ales, ei sînt cei care îngroaşă rîndurile vizitatorilor la muzee. Cifrele confirmă părerea formată cu ochiul liber. La muzeele din cadrul Complexului Naţional Muzeal Astra au fost, în prima jumătate a anului, peste 81.000 de vizitatori, faţă de 47.000 în aceeaşi perioadă a anului trecut. Una dintre cele mai apreciate locaţii rămîne Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.
Şi Muzeul Naţional Brukenthal a atins în total, pe toate muzeele sale, un număr record de vizitatori în prima jumătate a anului: aproape 90.000. Numai la Palatul Brukenthal s-au înregistrat în primul semestru 60.000 de vizitatori, pentru cele 50 de evenimente, în timp ce anul trecut au fost, în total, 60.000 de vizitatori.
Privind către 2008: Turiştii pleacă, festivalurile rămîn
Sibiul a cîştigat pe mai multe planuri, de pe urma derulării programului Sibiu - Capitală Culturală Europeană. Pe de o parte, numărul de turişti s-a dublat, pe de altă parte sibienilor le rămîn nu numai infrastructura modernizată, dar şi cîteva festivaluri care au debutat în 2007 graţie statutului de Capitală Culturală Europeană şi care vor continua. Pentru consumatorii de cultură, cel mai mare cîştig este atragerea unor noi festivaluri, care se alătură celor cu îndelungată tradiţie, cum sînt cele de teatru, de jazz sau de film documentar. De altfel, aşa cum se bănuia de la început, festivalurile cu tradiţie au rămas cele mai semnificative evenimente din calendarul sibian, oferind în acest an ediţii speciale.
Cel mai important nou-venit este Festivalul Internaţional de Film Transilvania, TIFF. Sosit de la Cluj în acest an cu o secţiune la Sibiu, TIFF va reveni în 2008 în toată splendoarea sa; nu va mai fi doar o ediţie paralelă cu cea din Cluj, ci una specială, decalată, căreia organizatorii să i se poată dedica întru totul. Alt eveniment nou-venit la Sibiu şi aşteptat şi anul viitor este Festivalul European de Animaţie - aniMOTION, al Fundaţiei AltArt. Şi Festivalul Internaţional de Teatru, pionul numărul unu al programului cultural sibian, a crescut anul acesta; va exista şi o ediţie specială de toamnă, timp de aproape două luni, din septembrie pînă în noiembrie. Nu în ultimul rînd, trebuie menţionat paradisul rockerilor, ARTmania, aflat în 2007 la a doua ediţie şi care a mai adus, pe 30 august 2007, un concert gratuit cu Jethro Tull.
Festivalurilor li se adaugă zeci de expoziţii, din păcate nu foarte gustate de publicul local, în ciuda valorii (Culorile avangardei, Vasarely sau Zbor în trecut). Cei care vizitează muzeele rămîn în continuare, în majoritate, turiştii. Graţie lor, încasările la casele de bilete s-au dublat. Cel mai aşteptat eveniment al toamnei este Festivalul de Film Documentar "Astra Film Fest", acestuia adăugîndu-i-se Maratonul European de Poezie. Ambele vor avea loc în octombrie.
10 de nota 10 - Cireşele de pe tort
Cîteva dintre cele mai interesante evenimente de pînă acum, în ordine cronologică:
Concertul Scaligero - Scala din Milano
Gala premiilor UNITER
Sibiu Jazz Festival
Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu
Expoziţia "Culorile Avangardei"
Festivalul Internaţional de Film Transilvania - TIFF
Festivalul ARTmania
Festivalul European de Animaţie - aniMOTION
Festivalul Internaţional al Artei Lirice
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare