Cum se vede programul cultural sibian din marile oraşe ale ţării, ce aşteptări iniţiale au fost împlinite şi ce nu s-a regăsit în derularea evenimentelor? Verdicte din Bucureşti, Cluj, Craiova şi Iaşi.
Cumva normal, obişnuit
Din Bucureşti, programul sibian este cîntărit de Răzvan Penescu, redactor-şef al LiterNet.ro.
"Mi se pare cam sărac. Mă aşteptam la ceva mai mult. E drept că tot ce mă aşteptam să fie a fost bun, dar nu a fost nimic ieşit din comun, nimic care să mă dea peste cap. Mă aşteptam ca la întrebarea: «Ce a fost remarcabil la Sibiu?» să pot vorbi despre unul-două lucruri care m-au marcat. Am văzut multe lucruri bune, dar cumva normale, obişnuite. Faptul că teatrul din Sibiu a scos premiere remarcabile nu e o surpriză, Festivalul de Teatru a avut ca puncte tari piese din România pe care le ştiam, pentru TIFF am preferat Clujul, evenimentele muzicale din Sibiu sînt sub concertele din Bucureşti. Nu pot zice nimic de rău, dar mi se pare că Sibiul trebuia să strălucească, să mă lase măcar o dată pe lună cu gura căscată. Încă nu a făcut-o", spune Răzvan Penescu.
Redactorul-şef al LiterNet spune că se aştepta la o dimensiune europeană mai pronunţată, la evenimente majore organizate în colaborare cu instituţii europene recunoscute, care să aibă o continuitate şi în anii următori. "Proiectele par făcute punctual, au valoare, dar nu sînt decît mai dese decît în alţi ani", spune Penescu. Întrebat ce apreciază în mod deosebit la programul Sibiu - Capitală Culturală Europeană, Răzvan Penescu punctează bonusurile aduse în plan economic: "Că a provocat şi provoacă refacerea infrastructurii sibiene: străzi asfaltate, hoteluri noi, faţade refăcute, spaţii redescoperite şi reamenajate. S-ar putea ca asta să conteze în viitor".
Aşteptări depăşite
Sceptic la început de an, scriitorul Cornel Mihai Ungureanu, jurnalist şi redactor-şef al revistei Prăvălia culturală, mărturiseşte acum că aşteptările i-au fost depăşite. "Programul Sibiu - Capitală Culturală Europeană îmi pare cuprinzător şi îmi depăşeşte prudentele aşteptări. Din păcate, nu am ajuns încă la locul faptei, dar nădăjduiesc să fac acest lucru în toamnă, cînd, presupun, efervescenţa va fi în creştere, pe măsură ce ne vom îndrepta către finalul anului", spune Ungureanu.
Din Iaşi, scriitorul Şerban Axinte spune că regretă că nu locuieşte timp de un an la Sibiu. "Ziarele şi, mai ales, revistele au consemnat constant şi au comentat critic majoritatea celor petrecute în Capitala Culturală Europeană. Iniţial, mă temeam ca efervescenţa promisă să nu fie doar formală, ceva ce trebuie numaidecît bifat şi trecut în raportul de activitate al autorităţilor locale. Se pare că pînă în prezent nu a fost aşa", susţine Şerban Axinte. Ca minusuri, scriitorul ieşean punctează numărul restrîns al proiectelor literare, însă apreciază, în ansamblu, faptul că programul sibian pare "suficient de coerent şi de reprezentativ pentru întreaga ţară".
Publicul vrea cultură pe gratis
Clujul este prezent la Sibiu cu numeroase proiecte culturale, dintre care cel mai important a fost TIFF-ul. Clujeanul intervievat despre Sibiu este Mihai Chirilov, director al Festivalului de Film Transilvania, TIFF, care s-a declarat foarte mulţumit de felul în care a fost receptat festivalul la Sibiu, în special la evenimentele din aer liber, unde prezenţa a fost numeroasă.
Directorul TIFF-ului a observat că la Sibiu, pe de o parte s-au produs revoluţii stradale, pentru filmele româneşti de Cannes, iar pe de altă parte filme excepţionale au rulat cu sala aproape goală, la cinema. Ceea ce îl face să concluzioneze că "există un risc, în privinţa publicului, care s-a obişnuit ca evenimentele culturale să fie livrate gratis. Ceea ce la anul nu se va mai întîmpla; vor exista poate jumătate din evenimentele de anul acesta, dar cu taxă. Atunci se va vedea publicul real", spune Chirilov.