Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici muzică  Sageata  Festivalul George Enescu 2007

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Marea artă - Orchestre de Paris


septembrie 2007
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Al doilea concert al celebrei Orchestre de Paris, de vineri 7 septembrie, va rămâne în memoria noastră drept unul din vârfurile interpretative ale Festivalului "George Enescu". S-a deschis cu o suită din baletul compus de Albert Roussel, Bacchus şi Ariane, o muzică de factură impresionistă, exuberantă, cu ritmuri dansante, cântată cu tot atâta precizie pe câtă ardoare.

A urmat o piesă solistică, Concertul pentru vioară şi orchestră nr.1, în sol minor, cu Pinchas Zukerman, unul dintre marii violonişti (dar şi violist, dirijor şi profesor) ai lumii, ca protagonist. Ne-a bucurat să vedem că şi-a păstrat intactă forma instrumentală şi încă dispune de miraculoasa tehnică şi de acurateţea sa proverbială. Singurul lucru care i s-a reproşat uneori, şi care devine evident odată cu înaintarea în vârstă (e născut în 16 iulie 1948, la Tel Aviv), a fost faptul că a preferat să acorde întâietate corectitudinii în dauna unei participări mai ataşate. Această distanţare îl ajută pe instrumentist, dar îl diminuează pe artist. Orchestra condusă de Christoph Eschenbach l-a acompaniat cu deosebită acurateţe, deşi Pinchas Zukerman nu respecta întotdeauna ritmul notat în partitură.

După pauză, am ascultat multcântata Simfonie a IX-a "Din lumea nouă" de Antonin Dvorák. A fost cea mai neaşteptată şi poetică interpretare pe care am auzit-o vreodată, fie pe disc, fie live. Orchestre de Paris s-a dovedit un instrument preţios mânuit de un mare artist - Christophe Eschenbach. Rămas orfan la 6 ani (în 1946) şi preluat din lagărul de la Meklenburg de părinţi adoptivi, micul Christophe a studiat mai întâi pianul şi apoi dirijatul, obţinând succese răsunătoare în ambele cariere muzicale. Nu mi-am închipuit, însă, că poate fi atât de rafinat şi de energic în acelaşi timp, de puternic şi de delicat, de meticulos şi de majestuos, arzând ca o flacără şi totodată controlând desfăşurarea muzicii în cele mai subtile nuanţe ale ei. Eschenbach este un artist proteic, de o rară desăvârşire. Dar perfecţiunea interpretării sale e vie, incitantă, profundă. Te schimbă, pleci alt om din sală după ce l-ai ascultat.

Mi-aş fi dorit să nu dea niciun bis, chiar să nu aplaude nimeni, să lăsăm muzica să continue să răsune în sufletul nostru.



 Toate articolele despre Festivalul George Enescu 2007


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Dan Scurtulescu


Alte articole

 Enescu după Festivalul Enescu, Bedros Horasangian
 Béjart Ballet Lausanne la Festivalul Enescu 2007, Mihaela Michailov
 Sfîrşit de festival cu Trio Beaux Arts şi LSO - Enescu 2007, Bedros Horasangian
 Cu Enescu, din infernul traficului în paradisul muzicii, Dan Dediu
 Săptămîna pianiştilor - Enescu 2007, Bedros Horasangian
 Toate articolele despre Festivalul George Enescu 2007


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer