Era vorba despre altceva - Poveşti de familie în FNT 2007

9 noiembrie 2007

Poveşti de familie
de Bljana Srbljanovic
Teatrul Naţional "Mihai Eminescu", Republica Moldova
regia: Mihai Fusu

Păcat de textul Bljanei Srbljanovic care construieşte o lume a bolii, a fricii şi a răutăţilor incrustate atât de frumos în inocenţa unor copii lipsiţi de intenţii rele, care imită doar brutalităţile maturilor, fără a conştientiza că pot răni. Dar în care ar fi trebuit să vorbească teama, furia câteodată, nevoia de afecţiune, neputinţa de a fi. Era vorba să vedem patru actori care interpretează rolul unor copii ce pretind a fi oameni mari. Aşa era vorba...

Când am citit textul în traducerea Ioanei Flora, am simţit cât de apăsat poate fi un joc, cât de mult îl pot murdări maturii, cât de periculos este actul imitării, cum totul se poate transforma într-un dresaj pe nesimţite, cum copiii devin oglinda noastră, în cazul de faţă portretul societăţii sârbeşti în era postcomunistă. Ardeam de nerăbdare s-o văd mai ales pe Nadejda, copilul-câine orfan, cu sufletul chircit, incapabil să articuleze amestecul de teamă infinită în docilitatea cu care îndeplinea execuţiile la comandă, sălbăticia cu cea mai acută nevoie de tandreţe şi de siguranţă.

Nadejda însă a fost odată în plus cenzurată de actriţa care a interpretat-o şi nu a putut transmite nimic. Am asistat la un spectacol în care actorii păreau să fi uitat cu desăvârşire cum se jucau altădată. Au uitat cât de mult se implică copiii în rolurile lor, cât de mult le iau în serios şi cum fiecare reacţie a lor este o mărturisire nealterată despre ei înşişi. Pentru că sunt brutali prin sinceritate. O poveste cu miză mare redusă la derizoriu de actori şi de regie.


PS: Ai văzut o piesă din Festivalul Naţional de Teatru 2007 sau din FNT [off] LUNI 2007 de la Green Hours? Scrie despre ea în fix 5 rînduri (în word, cu diacritice) şi trimite fişierul rezultat la [email protected] pentru ca părerea ta să apară pe LiterNet. Spune şi altora ce ţi-a plăcut şi ce e de evitat!

---

Nu uitaţi: Aplaudaţi doar dacă - şi cît - vă place! O campanie iniţiată de LiterNet.