Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici diverse

Artiştii sînt îngeri! - Academia de Toamnă Europa Artium


Dilema Veche, noiembrie 2007
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
O dată pe an, cu ocazia celor patru zile de Academie de Toamnă "Europa Artium" (ajunsă acum la ediţia a şasea), "Şcoala de pictură de la Cluj" se deschide lumii întregi şi le arată tuturor celor prezenţi că la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca se face atît şcoală în adevăratul sens al cuvîntului, dar se şi formează o şcoală: "die Schüle von Cluj" - cum a numit-o, oferindu-i prestanţa limbii germane, Walter Smerling, directorul Muzeului de Artă Modernă şi Contemporană din Duisburg.

"Arta şi societatea": în patru zile de Academie de Toamnă (17-20 octombrie 2007), arta şi artiştii ei s-au arătat, s-au expus în faţa societăţii critice, au dat totul; pe de altă parte, profesori, teoreticieni ai artei, filozofi şi jurnalişti culturali au problematizat relaţia fragilă pe care arta o are cu societatea, cu politicul, precum şi mutaţiile petrecute la nivelul obiectului artistic. La aceste discuţii au fost invitaţi Markus Lüpertz, Walter Smerling şi Chantal de Smet, iar în ziua dedicată "Întîlnirilor Europene", organizată în colaborare cu Centrul Cultural Francez, invitaţi au fost atît filozofi şi profesori ai Universităţii Babeş-Bolyai, cît şi profesori, filozofi şi artişti din Franţa.


"Artiştii sunt îngeri". O întîlnire imaginară cu Joseph Beuys

Markus Lüpertz, prieten vechi al Universităţii de Artă din Cluj, este rectorul Academiei de Artă din Düsseldorf, una dintre cele mai prestigioase şcoli de artă din Europa. Cunoscutul artist Joseph Beuys (ale cărui lucrări au uimit mereu şi continuă s-o facă, modelează la propriu lumea care ne înconjoară şi ne arată - pe viu - că plastica e un proces evolutiv, continuu, viu, nu unul mort, static, cum este adesea perceput de către societate) a fost atît student al acestei academii, cît şi profesor al ei, în anii '60.

Ascultînd discursul lui Lüpertz de la "Europa Artium", simţi că acesta este impregnat de spiritul lui Beuys. Artistul nu provoacă, ne spune Lüpertz, el nu luptă cu societatea, ci e singurul care o pune în valoare, o activează, ne arată cît de inteligentă e ea. Societatea ar fi oarbă fără artişti, ar dispărea, nu ar mai fi vizibilă. "Artiştii sunt îngeri", adaugă Lüpertz, ei au văzut lumea înaintea societăţii, ei sunt ochiul societăţii. Pentru ca societatea să existe, trebuie să-i accepte. Iar "acceptarea este dragostea", aceeaşi dragoste pe care Beuys o considera "punctul sursă al fluxului vital", sursă de căldură socială - modelatoare a obiectului artistic.


Şcoala de pictură de la Cluj

La "Europa Artium" de anul acesta - nu o simplă conferinţă, ci o "academie" în adevăratul sens al cuvîntului - am făcut cu toţii şcoală, în forţă, intensiv, alături de studenţii şi profesorii facultăţii de artă din Cluj. Atît primii, cît şi cei din urmă s-au supus, cumva, unui examen public, au încercat să se facă "acceptaţi". În fiecare zi a avut loc cel puţin un vernisaj: cel al expoziţiei profesorilor, la Muzeul de Artă din Cluj, care a pus la un loc lucrări eterogene: de la pînzele suprasolicitate ale lui Victor Ciato la sculpturile lui Radu Moraru şi la fragilitatea Bucăţii de cer, a lui Alexandru Păsat. Studenţii s-au arătat şi ei, într-o expoziţie de pictură şi o prezentare de modă; mi-au plăcut în mod special picturile Ioanei Popa, Ana Maria Iacob şi Istvan Betuker. Galeria Anaid din Bucureşti a venit la Galeria Ataş din Cluj cu "Delirium Tremens", curatoriată de Diana Dochia. Psihedelice sînt fotografiile semnate Harem6, lucrările lui Andras Szabo, picturile lui Alexandru Radvan, desenul şi baloanele închise ale lui Tara.

"Artiştii Şcolii de Pictură de la Cluj" au deschis noua galerie Preview din Cluj. Expoziţia celor şase artişti trasează liniile unei şcoli. Tonuri calde, pale, culori şi fiinţe discrete, deseori fără chipuri, titluri dure, provocatoare; sunt pînze lipsite de violenţa culorii (cu excepţia miniaturilor Oanei Fărcaş), care trec cumva voit discret prin faţa ochilor, dar care, în acelaşi timp, alarmează. Este vorba de lucrările lui Ioan Sbârciu, Mircea Suciu, Kudor Duka Istvan, Marius Bercea, Victor Răcătău.


Final "H'artcore"

Presa ar trebui să redea tocmai legătura artei actuale cu societatea, incluzînd-o, nu ocultînd-o. Tocmai despre rolul jurnalistului cultural şi despre investiţiile în capitalul cultural s-a vorbit la masa rotundă din ultima zi "Europa Artium". Vernisajul expoziţiei "H'artcore" - nerecomandată persoanelor sub 18 ani - a galeriei H'art din Bucureşti a încheiat cele patru zile de Academie. Artişti: Roman Tolici, Gili Mocanu, Mircea Suciu şi Dumitru Gorzo. E desuet să vorbim de pornografie în lucrările lor. Acceptarea e cuvîntul-cheie, acea acceptare despre care vorbea Lüpertz. Din contră, tocmai neacceptarea de către societate este pornografie.




0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Daria Ghiu


Alte articole

 Expoziţiile de arte vizuale ale anului 2007, Marius Chivu
 Europa dintre gratii, Daria Ghiu
 O expoziţie halucinantă - David Lynch, Ozana Budău
 Anatomia conflictului, Oana Tănase
 Georg Gerster vede istoria de sus, cu geamul deschis, Iulia Blaga
 Alte articole


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer