Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Juno

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Cum se naşte o mamă - Juno


martie 2008
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Juno este o comedie, după cum lasă să se înţeleagă nominalizarea la secţiunea "Cea mai bună actriţă" a Globului de aur. Da, dacă-l vezi de unul singur sau în gaşcă. Dacă eşti însoţit de fiica ta adolescentă s-ar putea să stai cam încordat şi să te gândeşti la eventuale răspunsuri ale unor întrebări incomode, după film. Din fericire sau poate din nefericire, mai degrabă, întrebările nu vin, dovadă că informaţia internetului o bate pe cea parentală. Şi atunci te întrebi: cui se adresează filmul? Adolescenţilor? Părinţilor? Sau în ce proporţie unora şi în ce proporţie altora?

Juno are cel mai bun scenariu original, după cum lasă să se înţeleagă Oscarul primit de Diablo Cody. Nu ştiu de ce, dar am impresia că, mai puţin pentru Marion Cottilard care face un rol excepţional şi îşi merită statueta, în celalalte situaţii juriul a tras la nimereală nişte bilete dintr-un joben. Că e un scenariu bun, nu zic nu. Dar zău că n-aş vrea să le citesc pe celalalte dacă al lui Juno e cel mai bun.

Povestea merită însă atenţia căci Juno, interpretată de Ellen Page, este o adolescentă aşa cum mulţi adulţi nu sunt: cu capul pe umeri, în ciuda celor 16 ani. O sarcină neaşteptată o va face să caute fericirea care durează, nu cea de moment şi se pare că doar stelele au răspunsul. Juno va păstra sarcina mai mult conjunctural decât din convingere, şi va căuta, pe lângă fericirea care durează, şi cuplul durabil căruia să-şi încredinţeze copilul, spre adopţie. Mark şi Vanessa par a îndeplini condiţiile cuplului frumos şi fericit dar nimic nu e ceea ce pare a fi.

Abordând mai mult sau mai puţin mentalitatea referitoare la sarcinile minorelor - vezi scena de la ecograf - Juno readuce în discuţie o realitate a vremii noastre. Suportul moral, înţelegerea părinţilor nu există, în viaţa de zi cu zi decât în puţine situaţii. Viitorul - cu copil ori fără - cu atât mai puţin. Poate asta ar trebui să înveţe părinţii din acest film: să fie alături de copiii lor, oricât de banal ar suna. Adolescentele, cu siguranţă, vor vedea în Juno o fată puternică, încrezătoarea în ea însăşi.

Şi totuşi... sunt o fiinţă veselă. De ce nu am văzut o comedie în Juno?



 Toate articolele despre Juno


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

 Alte articole de Carmen Muşat-Coman


Alte articole

 Cu copiii nu-i o treabă uşoară - Juno, Eduard Ţone
 Miniaturi - Juno, Alin Ludu Dumbravă
 Cum să scapi de-un copil (varianta SUA) - Juno, Alex. Leo Şerban
 Imprevizibil în simplitate - Juno, Mihnea Columbeanu
 O comedie OK pe care am mai văzut-o - Juno, Carmen Mezincescu
 Toate articolele despre Juno


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer