FITS 2008 - Ziua a şasea

Deşi m-am decis să nu văd spectacole româneşti în festival ca să nu îmi încarc programul, cred că ar fi bine să merg la spectacole pe care le-am ratat la timpul lor. Este cazul lui Urban Kiss al lui Răzvan Mazilu de la Opereta din Bucureşti.

Urbanul cu toată gama de efecte psihologico-senzitive este în vârful de val al interesului artiştilor contemporani. Alienare, obsesii, singurătate metropolitană, pierderea calităţilor umane, dragostea denaturată, încrederea amputată, cu alte cuvinte sufocarea fiinţei umane în citadinul maladiv, toate acestea se regăsesc obsedant în spectacolele contemporane, iar motivaţia este bine argumentată. Omul contemporan este prin excelenţă urban, iar oraşul super-aglomerat/computerizat ucide. Asasinarea umanităţii ca reflexie a evoluţiei civilizatorice. Tema s-a dezvoltat în egală măsură în dans şi în teatru, dar fără să am "dovezi" istorice, cred că anticiparea subiectului s-a făcut de către coregrafi. Răzvan Mazilu face un astfel de spectacol la Operetă, cel de-al doilea pe tema asta după Block Bach de la Odeon. Structurat în serii tematice cu simptome ale destructurării umane (revolta, orgasmul, sărutul, etc), spectacolul beneficiază de clipurile lui Daniel Gontz, mici eseuri care susţin dramaturgic partea de coregrafie. Am reţinut clipul cu chipurile feminine filmate în timp ce ating orgasmul şi pe cel al însingurării în cuplu redată prin săgeţile din indicatoarele auto sau cele de pe autostradă arătând direcţii diferite. Şi totuşi, cel mai spectaculos, conceptualizat, bine executat episod a fost cel al gimnastului Marius Urzică.


Clubbing sub clar de lună

Vreme de-a dreptul ciudată la Sibiu. O zi e vară, a doua zi vine toamna. Ne-am zgribulit de frig într-o noapte, dar tot am rămas în club până spre dimineaţă. Am cunoscut-o pe Zara Arzumanyan din Armenia, selecţioner al Festivalului Shakespeare de la Erevan. Aflu cu această ocazie despre un spectacol Hamlet care cel puţin în descriere, mi-a trezit interesul. Fiecare actor este din altă ţară şi vorbeşte în propria sa limbă. Regele Gonzago din Cursa de şoareci, de exemplu, este japonez. Turnul Babel la Elsinore. Trebuie să mă mai gândesc la asta. Dar mâine. Acum e deja dimineaţă.