FITS 2008 - Ziua a zecea

Astăzi este ultima zi de festival pentru mine. Plouă, desigur, aşa cum în fiecare an oraşul plânge după festival la final. Şi e ziua mea.

Văd un singur spectacol, Fatherlessness, regizat de Kordonskiy la Budapesta, la Őrkény István Színház. Am văzut spectacolul anul trecut (2007), în iulie şi pentru mine e interesant să văd cum s-a schimbat în timp. Mi se pare că a crescut, că relaţiile între personaje s-au aşezat, că este rotund şi sigur. Remarc cu mare încântare structura polimorfă, cu multiple planuri, cu suprapuneri de scene, cum fiecare personaj îşi continuă traseul chiar şi când nu este în prim plan. Lumea cehoviană pură, dramele minore cu efecte majore, acest univers sufocant, alienant şi lipsit de perspectivă, femei nefericite care roiesc în jurul unui bărbat absolut banal, amplificându-şi nefericirea, această viaţă fără rost plus lenea de a trăi, totul la Kordonskiy se construieşte aproape matematic (aici se vede formaţia primă de informatician a regizorului). Un spectacol simfonic, cum am mai scris şi după premieră, cu actori extraordinari. Excelentă de data aceasta Für Anikó în rolul Sofiei, extrem de energetică în minimalismul ei dramatic, emoţionantă în crizele de astm gofrate pe crizele psihologice, cu încărcare negativă foarte puternică în scena finală în care pregăteşte asasinarea lui Platonov ca pe un rău necesar, un gest aproape inocent în expozitivitatea cu care este făcut. Kordonskiy spunea la Budapesta că această actriţă va face un rol extraordinar, dar îi trebuie timp. A avut dreptate. Regizorul îşi cunoaşte bine actorii.


Clubbing sub clar de lună

E ultima noapte. Bem până dimineaţa cu trupa de la Budapesta. Bíró Krisztina, interpreta Saşei, cere mujdei la mici, în română. De altfel, toată lumea mănâncă mici. Au venit de la Bucureşti pentru spectacolul lui Yura, Sorin Leoveanu şi Vlad Logigan. Actorii lui Kordonskiy se strâng din diferite colţuri pe lângă regizor.

Cântă o fanfară. Se dansează, ca în fiecare seară, până dimineaţa. La cinci, când am plecat, clubul era plin. Îmbrăţisări lungi, cu drag. Nu îmi plac despărţirile.

Din această dimineaţă, fiecare pleacă pe drumul său. Actorii unguri la Budapesta, Leoveanu la Craiova, eu la Bucureşti, Yura la Timişoara.

A fost frumos.