România Liberă / februarie 2004
Cum filmul lui Anthony Minghella Cold Mountain a deschis festivalul, în afara competiţiei însă, privirile s-au întors şi asupra României. Ediţia specială a revistei "Screen International" consacră ţării noastre un articol mare, de unde mai aflăm şi noi cîte ceva. Vasăzică, după ce Anthony Minghella s-a plîns că în Statele Unite a fost văzut cu ochi răi pentru că a filmat în România, şi nu acasă, autorul articolului spune că e bine de făcut film în România şi că va mai fi bine vreo 5 ani, pînă intrăm în UE. El a stat de vorbă şi cu Andrei Boncea, şi la Castel Film, şi cu Decebal Mitulescu, preşedintele CNC, şi cu producători englezi şi americani.

Punctul de vedere e unul obiectiv, adică România oferă preţuri mici, românii au actori foarte buni, veniţi (majoritatea) din teatru, se vorbeşte engleza mai bine decît la Praga, locaţiile sunt foarte bune, dar românii stau încă prost la capitolul spirit de iniţiativă, ceea ce uneori e frustrant. Românii sunt muncitori, dar trebuie să le spui ce să facă. Şoferii ştiu numai să conducă. Alţi oameni nu ştiu decît să mute microfoane dintr-un loc într-altul. Articolul lui Patrick Frater e însă o reclamă neplătită pentru România, pentru că arată, cu cifre şi fapte, că de puţin timp în România se filmează bine şi ieftin. Producătorul britanic Derek Wax spune că va mai veni cu siguranţă, un altul (american) laudă dezvoltarea rapidă a infrastructurii şi a abilităţilor tehnice. Producţia irlandeză Sliding Dice, filmată anul trecut, după povestea adevărată a unor solişti de muzică populară care pleacă în turneu în Irlanda şi rămîn acolo, le-a oferit producătorilor mai multe satisfacţii decît dacă ar fi turnat la Barandov, în Cehia. Astfel, filmul a costat 500.000 de dolari, dar arată ca unul de două milioane.

Articolul repertoriază şi producţiile străine cele mai răsărite filmate în România şi numeşte şi doi actori români folosiţi în acestea, pe Adrian Ciglenean şi Irina Dinescu. Decebal Mitulescu deplînge, în discuţia avută cu jurnalistul străin, scăderea numărului de spectatori de la 150-200 milioane înainte de 1989 la 5 milioane în 2003. El anunţă începerea privatizării a 100 de săli de cinema aparţinînd domeniului privat al statului, numeşte cîţiva regizori de talent - Pintilie, Caranfil, Mungiu, Dragin şi Mihăileanu - şi întrezăreşte un viitor mai luminos prin construirea cel puţin a unui multiplex de către americanul de origine maghiară Andrew Vajna. Andrei Boncea, de la MediaPro Pictures, e şi el optimist, deşi recunoaşte că filmele nu aduc profit. El spune că MediaPro se pregăteşte să lucreze cu Hollywoodul.

Pînă una-alta, acum e rîndul Berlinului. În acest an, mai puţine vedete americane şi mai multă muncă. Adică filme diverse, aplicate, interesante. Ca să zugrăvească frumos deschiderea festivalului, a venit Claudia Schiffer. E şi Jack Nicholson pe aici. Fanii îl urmăresc pe lîngă restaurante cu caietele de autografe. Şi Faye Dunaway, Diane Keaton, Naomi Campbell, dar faţă de anul trecut, este clar că starurile americane nu mai sunt atît de numeroase.
Ceea ce, pînă la urmă, nu e o dramă.

(Deplasare sponsorizată de Coca-Cola România)

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus