Premisa analizei noastre asupra evenimentelor care au avut loc în România anului 2008 în sfera vizualului este că arta ar trebui să fie pentru societate ceea ce este visul pentru psihanaliză. Altfel spus, cele întîmplate pe marginala scenă artistică a ţării noastre, departe de a determina deocamdată mentalitatea, reprezintă un barometru fidel al vieţii pe care o trăim.
Ziua Internaţională a Muzeelor, Noaptea Muzeelor şi mai noua Noapte a Galeriilor au avut un ecou fără precedent în rîndul cetăţenilor, fapt care nu a influenţat rata vizitelor prin galerii, muzee sau expoziţii. În acest moment, instituţiile culturale sînt cu cîţiva paşi buni înaintea publicului larg.
Astfel, Muzeul de Artă Naţională al României a organizat, în paralel cu programele de cercetare şi educaţie, o serie de expoziţii de o înaltă ţinută, dintre care amintim, în mod arbitrar, expoziţia de bijuterii şi microsculptură Tribut Magnificenţei, cu piese de la Muzeul "Ilias Lalaounis" din Atena, expoziţia Cristaluri de Boemia, cu lucrări de la Muzeul Sticlei şi Bijuteriei din Jablonec nad Nisou, căreia i s-au adaugat cîteva piese dintr-o colecţie particulară, sau Linia şi culoarea, prima expoziţie prezentată în România de Muzeul Luvru, expoziţie ce ilustrează arta desenului la Florenţa în secolul al XVII-lea. Două interesante expoziţii pot fi vizitate în continuare pînă la jumătatea lunii ianuarie 2009, respectiv pînă în februarie, şi anume: expoziţia de icoane bizantine şi postbizantine din Grecia (secolele XIII-XVIII), De la Întruparea Cuvîntului la Îndumnezeirea Omului şi Napoleon al III-lea şi Principatele Române, expoziţie ce prezintă artefacte provenind de la treizeci şi nouă de muzee sau instituţii din Franţa şi din România.
Muzeul Ţăranului Român a organizat pe tot parcursul anului, cum a obişnuit deja, tîrguri şi evenimente interactive interculturale în paralel cu expoziţii tematice pe cît de diverse, pe atît de interesante. Ne-au atras atenţia în mod deosebit expoziţiile Olten - Olt - Oltenia cu obiecte de podoabă din Elveţia şi România, Horia Bernea - Gesturi potrivite şi Ţesături/Cusături, aceasta din urmă, deschisă pînă pe 31 ianuarie 2009. Semnalăm cu regret faptul că acest atît de îndrăgit şi vizitat muzeu are duşmani înrăiţi în rîndul unor persoane cu putere de decizie, care luptă în această perioadă să pună capăt poveştii începute în anii '90. Despre acest fapt, Vintilă Mihăilescu, directorul MŢR-ului, a scris pe site-ul instituţiei că "formal, raportul Ministerului Culturii şi Cultelor, care a instrumentat o nouă tentativă de desfiinţare a Muzeului Ţăranului Român, nu există! Este singura declaraţie pe care presa a primit-o în această poveste jalnică. Muzeul mai aşteaptă încă un răspuns oficial. Cum să te mai revolţi însă împotriva a ceva ce nu există? Muzeul va continua deci să ducă mai departe moştenirea lui Horia Bernea şi a Irinei Nicolau şi să se deschidă tot mai mult iubitorilor spiritului lor viu. Totu-i bine cînd se termină cu bine. Formal. Informal însă, vă comunicăm că nu s-a terminat". Sperăm că MŢR-ul va avea o soartă mai fericită decît a avut Galeria Nouă, desfiinţată pe parcursul anului trecut în numele ideii de a fi redat spaţiul bucureştenilor (numeroşi expozanţi fiind din afara Capitalei şi chiar a ţării...!).
Întorcîndu-ne la momente mult mai fericite, Muzeul Naţional de Artă Contemporană a fost gazda a numeroase acţiuni, performance-uri, proiecţii etc. Dintre acestea, ne-au reţinut atenţia expoziţiile: Fotografia spaniolă în trei reviste de specialitate: AFAL, Nueva Lente, Photo Vision. 1950 - 1990 şi Pădurea de sculpturi. Colecţia Simon Spierer, ce poate fi vizitată pînă în martie 2009. În opinia semnatarului, această expoziţie reprezintă momentul cel mai important al anului 2008 şi unul dintre principalele evenimente (ale zonei de interes) din România ultimelor două decenii. Colecţia conţine lucrări ale principalilor sculptori ai secolului XX, dintre care îi amintim selectiv pe Constantin Brâncuşi, Julio Gonzales, Hans Arp, Max Ernst, André Masson, Henry Moore, Lucio Fontana, Alberto Giacometti, Laurent De Pury, Sebastien Kito, Harald Fernagu, Andy Warhol. Această amplă expoziţie de sculptură îşi are precedent după '90 doar în evenimentele găzduite de MNAR, Antoine Bourdelle din 2006 şi Auguste Rodin, Vîrsta de bronz din 1996.
Semnalăm colaborarea MNAC-ului cu Anaid Gallery, în cadrul proiectului "7 Paralel 7" (care a reunit tineri artişti din România şi din Austria). Asocierea unui muzeu naţional cu o galerie privată reprezintă un semn de deschidere, dar şi o garanţie a calităţii la care evoluează amintita galerie de artă contemporană. Anaid a susţinut o importantă serie de evenimente, comentate de Observator cultural pe parcursul întregului an. Gorzo, Rădvan, Tara, Botond Ferencz, Lucia Vîlsan, Harem 6 sînt doar cîteva dintre numele celor care au expus, prin Anaid, în ţară şi străinătate. Lucrările lui Alexandru Rădvan şi Tara von Neudorf au deranjat foarte mult opinia publică românească, numele lor fiind tîrîte alături de cel al lui Benedek Levente în instanţe publice necalificate şi asociate (din păcate) celebrului Ponei Roz de la New York, totul întru reducerea bugetului ICR.
Dan Perjovschi "a reuşit" să nu deranjeze vizibil pe nimeni, cel puţin nu prin tipul de artă pe care o practică. Prezenţa sa pe cele mai importante scene ale artelor plastice ale lumii (dintre care ne mărginim să amintim doar "peretele de la MOMA") îl recomandă drept plasticianul român cu cea mai bună vizibilitate în afara ţării, din toate timpurile (păstrînd proporţiile, alături de Brâncuşi şi Paul Neagu). O recentă expoziţie-eveniment a lui Perjovschi, Chestii tipărite, a avut loc în ţară, la Galeria Posibilă, unde se întîmplă, ca şi la Anaid, lucruri deosebite. Amintim, cu această ocazie, H'Art Gallery şi UNA Galeria - galerii extrem de active pe scena bucureşteană şi naţională.
Deşi majoritatea evenimentelor s-au desfăşurat în Capitală, unde, între altele, sînt instituţiile supreme ale statului, ambasadele şi banii, au existat, în 2008, şi acţiuni "provinciale". Dintre acestea, amintim Bienala "Periferic" de la Iaşi şi Bienala Internaţională de Gravură Experimentală de la Palatele Brâncoveneşti Mogoşoaia, expoziţiile Arcade 24 de la Bistriţa, expoziţia de desene a lui Ştefan Câlţia de la Herina sau acţiunile "Land Art", semnate de Florin & Andrei Ciubotaru, Jean Eugen, Ciprian Paleologu în Otopeni sau la Năieni, judeţul Buzău.
Ne oprim aici din retrospectiva selectivă propusă, cu speranţa că lucrurile bune întîmplate în 2008 vor avea ecou şi că anul abia început va arăta mai bine.