Ziarul de duminică / mai 2009
Festivalul de film Cannes, 2009
Aflat în plină desfăşurare în această perioadă (ediţia de faţă, a 62-a, are loc între 13 şi 24 mai 2009), Festivalul de la Cannes nu scade ştacheta filmelor nici în vreme de criză. Cea mai mare aglomeraţie de regizori iluştri din istoria recentă a festivalului, vedete, apariţii frapante, subiecte de film controversate - nimic nu lipseşte în acest an dintre ingredientele celui mai rafinat eveniment cinematografic din lume.

Loc de întâlnire al celor mai strălucitoare vedete ale lumii, fie ele din Europa, Asia ori Statele Unite, Cannes-ul este totodată locul în care sunt proiectate în premieră, disputate, discutate şi premiate cele mai importante, incitante şi originale filme ale anului cinematografic, care vor ajunge, ulterior, la publicul cinefil din toată lumea. În plus, este cea mai importantă şi solicitată piaţă de film din lume, unde se fac anual cele mai multe şi considerabile tranzacţii de producţii cinematografice. Se ştie deja că nimic din ce contează în lumea filmului nu prea scapă selecţiei oficiale de la Cannes, însă ediţia din acest an include o aglomeraţie de producţii de mare clasă care pare neobişnuită chiar şi pentru un festival de asemenea anvergură.

Pentru prima oară în istoria sa, Festivalul de la Cannes s-a deschis cu un film de animaţie. Este vorba despre excelenta comedie de aventuri Up, producţie a studiourilor Pixar, ale cărei personaje principale au fost interpretate de voci ilustre, atât în varianta originală, americană - Edward Asner, Christopher Plummer, Delroy Lindo - cât şi în cea franceză, care a beneficiat de prezenţa pe generic a lui Charles Aznavour. De altfel, celebrul interpret a deschis cea de-a 62-a ediţie a festivalului, alături de actriţa Hafsia Herzi (debutanta în vârstă de 19 ani din La graine et le mulet, care a fost revelaţia filmului şi a fost răsplătită, de altfel, cu un premiu César în 2008 pentru interpretarea ei eclatantă). Juriul festivalului, în frunte cu preşedinta sa, Isabelle Huppert, este format din actriţele Asia Argento, Robin Wright Penn, actriţa taiwaneză Shu Qi, actriţa indiancă Sharmila Tagore, scriitorul şi scenaristul britanic Hanif Kureishi, regizorul turc Nuri Bilge Ceylan şi regizorul american James Gray, alături de regizorul şi scenaristul coreean Lee Changdong. În introducerea pe care a rostit-o, vizibil emoţionată, după ce întreaga sală a aplaudat-o entuziast, Isabelle Huppert a spus: "Înfăţişând viaţa pe ecran, cineaştii ne arată, de asemenea, cine suntem şi, poate, chiar cine ar trebui să fim. Ei ne spun poveştile lor şi ne conving prin perseverenţa, mintea lor deschisă, imaginaţia şi inteligenţa lor - uneori chiar şi prin nebunia lor". Maestrul de ceremonii a fost, pentru al doilea an la rând, actorul Edouard Baer, iar pe covorul roşu, aşteptând proiecţia filmului Up, şi-au făcut apariţia vedete precum Claude Lelouch, Tilda Swinton, Jean Rochefort, Elsa Zylberstein, Agnès Varda, Saïd Taghmaoui sau Aishwarya Rai. Lor urmează să li se alăture Brad Pitt, Johnny Depp, Penelope Cruz, Jude Law, Charlize Theron, Eva Green, Charlotte Gainsbourg, Johnny Hallyday, Fanny Ardant, Claudine Auger, Juliette Binoche, Kerry Fox, Samuel Le Bihan.

Iar dacă anul acesta criza se va simţi oarecum în reducerea numărului petrecerilor sau iahturilor, totul este compensat de sonoritatea numelor şi de consistenţa peliculelor prezente aici, aproape imposibil de departajat. "Toate numele mari ale cinematografului mondial sunt aici" a afirmat Thierry Frémaux, directorul festivalului. Foştii laureaţi cu Palme d'Or revin. De la Quentin Tarantino, aflat pentru a treia oară în competiţie, de data aceasta cu mult-aşteptatul şi sângerosul Inglorious Basterds (care îi are în distribuţie pe Brad Pitt, Samuel L. Jackson şi Diane Krüger) la Ang Lee (care concurează cu Taking Woodstock, un film despre naşterea celebrului festival), de la Jane Campion, autoarea laureatului Piano, prezentă acum în competiţie cu Bright Star (povestea de dragoste dintre poetul John Keats şi iubita lui, Fanny Brawne, interpretaţi de Ben Whishaw şi Abbie Cornish) la veteranul Ken Loach, care prezintă Looking for Eric şi la nedezminţitul Lars von Trier, care scandalizează din nou, cu Antichrist, printre competitorii redutabili se află legendarul Alain Resnais, cu Les herbes folles, Pedro Almodovar cu Los Abrazos rotos, Michael Haneke cu The White Ribbon, Marco Bellocchio cu Vincere şi Park Chan-wook cu Thirst. Printre cele mai aşteptate proiecţii din afara competiţiei se află The Imaginarium of Doctor Parnassus, al lui Terry Gilliam, ultimul film în care a jucat (fără să apuce să-şi finalizeze rolul) regretatul Heath Ledger.

Prima victorie a României la Cannes datează din 1957, când scurt-metrajul lui Ion Popescu Gopo, Scurtă istorie, primea Palme d'Or. În 1962, regizorul s-a aflat din nou în competiţie, cu lung-metrajul S-a furat o bombă, o comedie SF. În 1965, Pădurea spânzuraţilor îi aducea lui Liviu Ciulei premiul pentru Cea mai bună regie, iar în 1966 Mircea Mureşan primea premiul pentru Cel mai bun film de debut pentru Răscoala. După o pauză de câteva decenii, România avea să înregistreze o extraordinară revenire la Cannes. În 2004, scurt-metrajul lui Cătălin Mitulescu, Trafic, obţinea Palme d'Or, iar scurt-metrajul Călătorie la oraş, al lui Corneliu Porumboiu, ocupa locul doi în cadrul secţiunii Cinéfondation, care acordă premii filmelor studenţeşti. În fine, în 2005, lung-metrajul lui Cristi Puiu, Moartea domnului Lăzărescu, obţinea premiul secţiunii Un Certain Regard (secţiune iniţiată în 1978 de Gilles Jacob, pentru a răsplăti "filmele cu cele mai diverse stiluri şi viziuni, filme originale şi diferite, care merită recunoaşterea internaţională").

Aceste momente au reprezentat reintrarea cinematografiei româneşti în vizorul juriilor internaţionale de specialitate şi în circuitul marilor festivaluri. A urmat, în 2006, prezentarea, tot în secţiunea Un Certain Regard, a filmului lui Cătălin Mitulescu, Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii, care i-a adus Doroteei Petre premiul pentru cea mai bună actriţă. Tot în 2006, Corneliu Porumboiu primea Camera d'Or (care se acordă pentru cel mai bun film de debut) şi Label Europa Cinema pentru lung-metrajul A fost sau n-a fost?. În 2007, Cristian Mungiu primea Palme d'Or pentru 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, iar Cristian Nemescu premiul secţiunii Un Certain Regard pentru California Dreamin' (nesfârşit). În 2008, scurt-metrajul lui Marian Crişan, Megatron, era recompensat cu Palme d'Or, iar Boogie, al lui Radu Muntean, era prezentat în secţiunea Un Certain Regard. Anul acesta, România este reprezentată la Cannes prin două titluri. Unul este Poliţist, adjectiv, al doilea lung-metraj al lui Corneliu Porumboiu, iar celălalt este Amintiri din Epoca de Aur, un grupaj de şase scurt-metraje produs de Cristian Mungiu şi purtând semnăturile regizorale ale lui Cristian Mungiu (cu două dintre cele şase filme), Ioana Uricaru, Hanno Hoefer, Răzvan Mărculescu şi Constantin Popescu. Ambele filme au fost proiectate în secţiunea Un Certain Regard.

Cu câteva săptămâni înainte ca noul film al lui Corneliu Porumboiu, Poliţist, adjectiv, să fie selecţionat la Cannes, în secţiunea Un Certain Regard, criticul de film Jay Weissberg de la Variety (care în 2008 a fost prezent şi la TIFF în calitate de membru al juriului şi este un bun cunoscător al filmului românesc recent) scrisese deja în termeni elogioşi despre talentul regizorului Corneliu Porumboiu şi "superba lui ureche pentru subtilitatea dialogurilor", lăudând noul său film. Poliţist, adjectiv vorbeşte despre "stagnarea ţării în această perioadă post-comunistă, despre incapacitatea ori refuzul de-a merge înainte în toate aspectele societăţii româneşti". Despre stilul lui Porumboiu, cunoscutul critic afirma că: "Porumboiu filmează cerebral, folosind camera ca pe un instrument de supraveghere şi inserând lungi pasaje în care doar aparent nu se întâmplă nimic. (...) Ceea ce este extraordinar la Poliţist, adjectiv este faptul că Porumboiu este unul dintre puţinii regizori contemporani care înţeleg pe deplin atât puterea limbajului, cât şi pe cea a imaginii. El îşi foloseşte inteligenţa regizorală pentru a arăta influenţa asupra a generaţii întregi a unui sistem corupt, care dispare extrem de lent şi de greu". Este ceea ce a descoperit şi publicul de la Cannes, care, după proiecţia filmului, pe 15 mai 2009, a aplaudat îndelung, numeroşi ziarişti ţinând să-l felicite pe regizor. Conform site-ului cinemagia.ro, publicaţia Screen Daily a apreciat că "niciun festival de prestigiu n-ar vrea să rateze noul film al lui Porumboiu" şi că regizorul "face un pas înainte în sobra lui încercare de a obţine maximum dintr-un minimum de mijloace". Filmul va fi proiectat la începutul lunii iunie la Cluj, în cadrul Festivalului Internaţional de Film Transilvania, din a cărui competiţie face parte, iar după câteva săptămâni va fi lansat pe marile ecrane româneşti.

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus