Anyone for Bach, Corelli, Chopin... & Beatles, Sting, Bjork? - Swingle Singers la Festivalul Enescu, 2009

I-am aşteptat cincisprezece ani şi au venit... aseară. Swingle Singers, patru băieţi şi patru fete. Fab four x 2. Cânta la cel mai fragil şi perisabil instrument: vocea umană. Care, ne demonstrează ei, poate fi şi tobă şi violoncel şi trompetă. Doi dintre băieţi, başi, ne-au arătat că pot fi şi contra-başi, bass drums, obiecte căzătoare sau pocnitoare, iar într-un intermezzo ne-au învăţat şi cum se face "mouth drumming in three easy lessons". Extrem de amuzant. Probabil unii spectator s-au simţit pregătiţi, după lecţie, să preia rolul lui Larvell Jones, simpaticul "sound maker" din Police Academy. Spre deosebire de anii '60 (când a fost înfiinţat grupul de către Ward Swingle) repertoriul s-a "mutat" dinspre pre-clasic şi clasic către pop, rock, funk şi alte genuri "populare". Jazz-ul rămâne însă elementul unificator.

Ce ne-au cântat? Păi, de toate: Corelli, Bach, Chopin, Jobim, Piazzolla (Libertango - momentul cu cea mai bună coregrafie), Beatles, Joni Mitchell, Sting, Bjork. Pe lângă clasicele aranjamente ale lui Ward Swingle la "clasicele" repertoriului se adaugă aranjamentele foarte bune ale actualilor membrii ai formaţiei, ale căror gusturi se îndreaptă, preponderent, spre pop. O menţiune specială pentru momentul dedicat Simfoniei a V-a de Beethoven în care destinului care bate inchizitiv la uşă îi răspunde un John Travolta (Grease-like) cu vorbele Megastarului: "Tell me, who's bad?".

Mai puţin impresionat am fost de prelucrările pieselor Beatles. Magia celor patru beatleşi, chiar atunci când înlocuieşti patru instrumente cu patru fete frumoase şi talentate nu mai poate fi re-creată. Momentul "înălţător" a fost Amazing Grace, cântat doar de fete, cu glasuri "îngereşti". Nici un clişeu însă în interpretarea celor patru. Habar n-am ce "zice" imnul, dar mie mi-a amintit cuvintele: "Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor". Mai ceva decât orice biserică pe care-am vizitat-o sau predică pe care am ascultat-o.

Într-o "coajă de nucă" a fost o seară minunată care mi-a amintit că miracolele sunt făptuite de oameni "mărunţi", iar muzica adevărată nu are nevoie de propagandă ca să-şi facă "lucrarea". Dacă un cor a capella poate electriza sala în aşa măsură e timpul ca slujbaşii marilor studiouri să se pregătească pentru şomaj. Glumesc, pentru că aspectul comercial n-a fost neglijat: în pauză s-au cumpărat CD-uri ale formaţiei (la o coadă "ceauşistă") iar după spectacol acestea au fost "autografiate" de membrii formaţiei. Happy event. Happy end.


23 septembrie 2009
Sala Auditorium a MNAR
Swingle Singers
Program: A. Corelli - Concerto Grosso no. 8; W. A. Mozart - Uvertura la "Flautul Fermecat"; Joni Mitchell - Both Sides Now; J.S. Bach - Fuga pentru orga BWV 578; Fr. Chopin - Preludiul op. 28 nr. 4; G. Gershwin - Fascinating Rhythm; Cole Porter - It's All Right With Me; Sting - Until; Amazing Grace (trad.); Q. Jones - Soul Bossa-Nova; A. Piazzolla - Libertango; W. Murphy - A Fifth of Beethoven; Beatles - Lady Madonna, Ticket to Ride, Eleanor Rigby, Blackbird (bis); J.S. Bach - Air on a G String; A.C. Jobim - Surfboard; Lambert, Hendricks & Ross - It's Sand Man; E. Satie - Gymnopedie no. 1; Bjork - Unravel; C. Corea - Spain; A. Jarreau - Boogie Down.