Alexandru Tatos (9 martie 1937 - 31 ianuarie 1990) a debutat în calitate de regizor de teatru. Când se apropia de vârsta de 40 de ani, realiza primul său lungmetraj de cinema, Mere roşii, film care avea să-i aducă premiul ACIN Opera prima, plasându-l în primul rând valoric al cineaştilor români. În mai puţin de 15 ani avea să realizeze alte 9 lungmetraje de cinema, obţinând un alt premiu ACIN pentru regia filmului Secvenţe din 1982. În ultimii ani, numeroşi tineri cineaşti sau critici români văd în opera lui Alexandru Tatos unul dintre reperele cele mai importante ale turnurii pe care a luat-o recent cinematografia română.
Programul retrospectivei
Joi 22 octombrie 2009
ora 19: Secretul armei... secrete, România 1988
în prezenţa echipei de filmare
scenariu: Alexandru Tatos
imagine: Vivi Drăgan Vasile
montaj: Mircea Ciocâltei
muzică: Horea Moculescu
sunet: Tiberiu Borcoman
decoruri: Mircea Neagu
costume: Lia Manţoc
cu: Victor Rebengiuc, Mircea Diaconu, Carmen Galin, Emilia Dobrin, Mitică Popescu, Horaţiu Mălăele, Adrian Păduraru, Manuela Hărăbor, Coca Bloos, Mihai Gruia Sandu
Vineri 23 octombrie 2009
ora 17: Duios Anastasia trecea, România 1979
în prezenţa echipei de filmare
scenariu: Dumitru Radu Popescu
imagine: Florin Mihăilescu
sunet: Horea Murgu
decoruri: Andrei Both
costume: Svetlana Şchiopu
muzica: Lucian Meţianu
montaj: Iolanda Mîntulescu
cu: Amza Pellea, Anda Onesa
ora 19: Mere roşii, România 1976
în prezenţa echipei de filmare
scenariu: Ion Băieşu
imagine: Florin Mihăilescu
montaj: Iolanda Mîntulescu
sunet: Horea Murgu
costume: Gabriela Lăzărescu
decoruri: Vittorio Holtier
muzica: Cornel Ţăranu
cu: Mircea Diaconu, Emilia Dobrin, Carmen Galin, Ernest Maftei, Florin Zamfirescu, Angela Stoenescu
Sâmbătă 24 octombrie 2009
ora 12: Nebunia lui Pantalone, România 1971 (teatru tv)
cu: Florian Pittiş, Gheorghe Dinică, Mariana Mihuţ, Marin Moraru, Ileana Cernat
ora 14: Duios Anastasia trecea, România 1979
ora 16: Mere roşii, România 1976
ora 18: Rătăcire, România 1978
în prezenţa echipei de filmare
scenariu: Ion Băieşu, Alexandru Tatos
imagine: Florin Mihăilescu
decoruri: Helmut Sturmer
costume: Svetlana Mihăilescu
muzica: Temistocle Popa
montaj: Iolanda Mîntulescu
sunet: Horea Murgu
cu: Ioana Pavelescu, Gina Patrichi, Ion Besoiu, Dan Nuţu, Emilia Dobrin, Silvia Popovici
Duminică 25 octombrie 2009
ora 12: Secretul armei... secrete, România 1988
ora 14: Nebunia lui Pantalone, România 1974
ora 16: Cine are dreptate?, România 1990
în prezenţa echipei de filmare
scenariu: Paul Everac
imagine: Vivi Drăgan Vasile
decoruri: Mircea Neagu
costume: Lia Manţoc
montaj: Adina Petrescu
sunet: Horea Murgu, Mihai Popescu
cu: Oana Pellea, Andrei Râlea, Andrei Finţi, Ovidiu Ghiniţă
ora 18: Secvenţe, România 1982
în prezenţa echipei de filmare
scenariu: Alexandru Tatos
imagine: Florin Mihăilescu
decoruri: Andrei Both, Nicolae Şchiopu
costume: Svetlana Mihăilescu, Andreea Hasnaş
montaj: Iulia Vincenz
sunet: Horea Murgu
cu: Alexandru Tatos, Mircea Diaconu, Geo Barton, Ion Vîlcu, Emilia Dobrin, Dragoş Pâslaru, Florin Mihăilescu, Costică Drăgănescu, Luminiţa Gheorghiu.
Sinopsisurile filmelor
Zmeul cel mai Zmeu (Mircea Diaconu) şi Împăratul (Victor Rebengiuc) îşi dispută supremaţia asupra lumii, apelând la tot felul de tertipuri. Venind din două lumi diferite în aparenţă, în fapt supuse aceloraşi nimicnicii, cei doi se confruntă într-o ultimă bătălie apelând la arma secretă pe care o deţin. Lucrurile se complică deoarece fiica împăratului (Manuela Hărăbor) se îndrăgosteşte de un Voinic oarecare (Adrian Păduraru), iar Zmeul cel mai Zmeu îi pune gând rău celui din urmă pentru a o cuceri el pe prinţesă. În această confuzie generală îşi fac simţită prezenţa alţi doi pretendenţi la tronul Împărăţiei Lumii, dar şi la inima prinţesei, Burtă (Mitică Popescu) şi Gâtlej Uscat (Horaţiu Mălăele). Secretul armei... secrete este unul dintre cele mai importante musicaluri româneşti, conţinând trimiteri la realitatea imediată, dar şi nuanţe parodice. Aflat la intersecţia unor filme precum Frankenstein, Rocky Horror Picture Show, Jabberwocky sau Dr. Strangelove, Secretul... lui Alexandru Tatos se adresează atât copiilor, cât şi oamenilor mari, reuşind să vorbească pe înţelesul tuturor cu o candoare şi o înţelepciune greu de găsit în alte producţii ale istoriei cinematografiei noastre.
Duios Anastasia trecea
Vara anului 1944: într-un sat pe malul Dunării, la graniţa cu Iugoslavia, ecourile războiului abia dacă se aud. Dar dincolo de aparenta linişte, lupta partizanilor români şi iugoslavi împotriva armatelor hitleriste este pe viaţă şi pe moarte. Orice partizan prins trebuie omorât, iar cadavrul său trebuie să zacă neîngropat pe uliţă drept exemplu. Primarul satului veghează ca această dispoziţie dată de nemţi să nu fie încălcată. Tânăra învăţătoare Anastasia ştie că mai presus de orice se află datina şi că mortul trebuie îngropat creştineşte, chiar dacă pentru asta ea trebuie să plătească cu viaţa.
Mere roşii
Într-un oraş de provincie, medicul Mitică, interpretat de Mircea Diaconu, încearcă să-şi practice meseria, cu intransigenţa caracteristică tinerilor, într-o lume uneori coruptă şi, de prea multe ori, laşă. În urma morţii unui pacient de-al său, viaţa i se complică, riscând să ia o turnură nefericită. Mere roşii a fost scris de Ion Băieşu, care avea să reia personajele şi situaţiile de aici în scenariul Balanţa, regizat în anii '90 de Lucian Pintilie.
Nebunia lui Pantalone (teatru tv)
În atmosfera Veneţiei secolului al XVI-lea sunt reconstituite în spirit modern elementele caracteristice teatrului Commedia dell'arte: ritm, vervă, dezinvoltură, travestiuri, situaţii comice. Personajele tradiţionale acestui gen de teatru sunt delicioase pentru că ele sunt interpretate de nume mari ale comediei româneşti. Actorii sunt acrobaţi, cântăreţi, clovni, mimi. Avarul Pantalone este ţinta preferată a păcălelilor lui Arlechino şi a Colombinei, a lui Brighella şi a tuturor celor din jurul lui, iar situaţiile comice născocite de ei stârnesc hohote de râs. Nebunia lui Pantalone reprezintă un prim pas în cariera lui Tatos spre realizarea unui film numit Secretul armei... secrete. Se adresează şi copiilor.
Rătăcire
Ioana Pavelescu interpretează rolul unei tinere care renunţă la viaţa ei de până atunci, incluzându-l aici şi pe iubitul chipeş interpretat de Dan Nuţu, pentru a-şi căuta fericirea într-o societate liberă. Ajunsă în Germania, aceasta, după o perioadă euforică, începe să-şi regrete vechea viaţă, nereuşind să se adapteze noii culturi în care intrase. Rătăcire este cel mai direct film al lui Tatos şi poate fi comparat, fără teama de a greşi, cu recentele realizări ale cineaştilor români.
Cine are dreptate?
Avaria produsă într-un mare combinat de pe malul Dunării necesită o anchetă serioasă din partea Ministerului de resort. Alexandru Nedelcu, inspectorul venit pentru această anchetă, trebuie să se descurce cu complicata ţesătură de minciuni, resentimente şi invidii, şi în cele din urmă constată că incriminaţii, inginerul Radu Zimniceanu, fostul său coleg de studii, şi inginera Lidia Dumitru nu sunt vinovaţi. Numai că probitatea lui Nedelcu este la rândul ei pusă la îndoială de către cei interesaţi ca adevărul să nu iasă la lumină şi care au puterea de a influenţa Ministerul să declanşeze o nouă anchetă. Ultimul film realizat de Alexandru Tatos, Cine are dreptate? nu a fost definitivat de cineastul român, acesta murind în timpul post-producţiei.
Secvenţe
Filmul cuprinde trei episoade de sine stătătoare, fiecare prezentând momente diferite din existenţa unei echipe de filmare. În primul episod acţiunea e plasată în ajunul Anului Nou, fiind urmărită îndeosebi existenţa solitară a regizorului interpretat chiar de Alexandru Tatos. În cel de-al doilea episod este înfăţişată o prospecţie a echipei de filmare finalizată prin întâlnirea unui fascinant personaj, un responsabil de restaurant interpretat de Mircea Diaconu. În fine, cel de-al treilea episod surprinde confruntarea unor foşti adversari politici, ajunşi între timp figuranţi în filme de cinema. Secvenţe este considerat capodopera lui Alexandru Tatos şi reprezintă un mare reper pentru cinematografia română contemporană.