octombrie 2009
Festivalul de film documentar şi antropologie vizuală Astra Film Fest 2009
Am ajuns în Sibiu în jurul orelor optsprezece şi-mi era o foame de lup. Mi-am luat în primire camera la actuala gazdă a festivalului, hotelul Ibis, fostul Continental din Sibiu, şi am tulit-o în oraş să caut un restaurant sau o pizzerie. Prima mea constatare a fost că nu mi-am luat nicio haină de toamnă, paltonul a rămas în dulap, pulovărul-jachetă a rămas în cuier. Mi-am spus că e în regulă, am fost atent la anumite detalii, foarte importante pentru misiunea mea la Astra, gen camera foto, încărcătoare de laptop şi de telefoane, pînă la urmă era chiar imposibil să nu uit nimic. Cert e că după o oră de plimbare prin centrul vechi al oraşului mă cam durea spatele de frig, aşa că era vremea să mă aşez la o masă. Am ales o pizzerie, La Reggina, din Piaţa Mică. Venind dinspre Turn către Biserica Evanghelică a fost primul local cu terasa încă deschisă, cu oameni la mese afară, aşadar cu locuri libere înăuntru. M-a întîmpinat un ospătar amabil, foarte vioi, foarte musculos şi, avînd în vedere muzica în care era învăluit localul, foarte sensibil. Rula în surdină un disc cu piese Bryan Adams şi Richard Marx, în total vreo şapte piese, aşa că la fiecare treizeci de minute reîncepea Adams să întrebe dacă am iubit cu adevărat vreo femeie, Marx zicea că indiferent ce inimi vor fi zdrobite, el va fi chiar acolo, aşteptînd-o, apoi iarăşi Adams rememora ceva despre generaţia din '69. Am tresărit de cîteva ori cînd ospătarul se apropia de playerul localului, crezînd că va schimba ritmurile. De fapt acolo avea carneţelul în care nota comenzile fiecărei mese.

Am tot încercat să fug de piesele acelea, însă, pînă la urmă, tot m-a prins flama. Am lăsat Caţavencu din mînă şi a trebuit să răspund conştiinţei în legătură cu activităţile mele din ultimii doi ani, perioada scursă de la precedenta ediţie a festivalului Astra, la care am fost prezent. I-am făcut un rezumat, am încercat să o ameţesc, ba că am fost îndrăgostit, ba că acum am adus-o la Sibiu cu un Golf ediţie Pink Floyd şi că am rulat liniştit şi că în ciuda experienţei mele de cinci sute de kilometri de şosea am reuşit să nu atrag nicio înjurătură, ba că o să o duc la mall în Sibiu să iau o haină să nu răcească. Nu m-a scăpat decît pizza, care a poposit înaintea mea cam la jumătate de oră după comandă. Localul are o ofertă bogată. Eu am încercat o Quattro Stagioni, în ideea că măcar două din cele patru sortimente ale pizzei tot vor fi bune şi aşa voi evita riscul de a fi cerut vreun sortiment care să nu-mi placă deloc. Într-adevăr, două sortimente au fost în regulă, cele cu spanac plus ciuperci şi cu ton. Muiate bine în sosul dulce cu busuioc, preparat în local, au fost gustoase. Cealaltă jumătate a pizzei nu a fost prea inspirată, şunca şi kaiserul fiind extrem de sărate. Cu o bere şi cu ciubuc, nota de plată a fost 26 de lei. În aşteptarea pizzei, încercam să mituiesc conştiinţa arătîndu-i ce zace prin farfuriile vecinilor din local. Mi-a rămas gîndul la ceva specialităţi de pui cu smîntînă şi cu legume crude (de pe masa vecină) şi la supele cremă înşirate în meniu, aşa că s-ar putea să mai trec pe-acolo.

Dimineaţă voi primi legitimaţia de festival şi voi intra la primul set de documentare la ora 11. Mi-e tare dor de proiecţiile sibiene. Sînt curios să văd dacă voi trăi şi această ediţie cu exuberanţa din 2007. Am fost fascinat de calitatea propunerilor, de seriozitatea fiecărui proiect întîlnit în festival, de intensitatea pe care o are festivalul, o intensitate dată de provocarea intelectuală continuă pe care o susţin filmele prezente aici. Fără îndoială, profesionalismul organizatorilor e în prim-plan, iar toate acestea dau Astrei clasă.

Ceremonia de deschidere va avea loc la ora 19, pe 26 octombrie 2009, cu o proiecţie a unui film aflat în competiţie, Carmen meets Borat (cunoscut şi sub titlul When Borat Came to Town), povestea celor întîmplate în satul Glod, unde Sacha Baron Coen a înregistrat secvenţele kazahstaniene ale filmului său din 2006. Azi mai vreau să văd Upstream Battle, despre comunităţile amerindiene din nordul Californiei faţă în faţă cu industrializarea, Horsemen, un documentar din China, despre cei care lucrează ca ghid pe căile de acces în Tibet, sau My Beautiful Dacia, filmul lui Ştefan Constantinescu şi Julio Soto. Trebuie să îmi fac timp şi de o vizită la mall, să caut o jachetă, că n-aş vrea să mă uit după cutii de paracetamol în farmacii, în loc să văd filme şi să mă plimb pe străduţele din centrul vechi al Sibiului.




















Descarcă programul Astra Film Festival 2009 aici.

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus