Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici teatru  Sageata  Cartea de teatru

Chiar şi în ţara lui Grotowsky şi Kantor există o dramaturgie contemporană


Man.In.Fest, iulie 2009
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Probabil că spaţiul teatral polonez nu are nevoie de nicio introducere. Traversând o perioadă comunistă mai mult sau mai puţin asemănătoare cu a noastră, teatrul polonez a funcţionat şi altfel decât în limitele unui teatru de gherilă, ce alimenta iluzia publicului că participă la un act de frondă faţă de regim. S-a experimentat, s-a teoretizat, s-au impus noi stilistici din acest spaţiu. Astăzi, după ce a traversat o tranziţie spre economia de piaţă, mai mult sau mai puţin asemănătoare cu a noastră, societatea poloneză pare cel puţin tot la fel de dispusă să-şi deschidă scenele unor texte nou apărute, a căror principală sursă de inspiraţie o constituie realitatea cotidiană.

Apărut în urmă cu câteva luni la Editura Art, volumul beneficiază de un marketing de care, din păcate, nu orice antologie de texte dramatice se bucură. Made in Poland - Antologie de teatru polonez contemporan adună 6 piese de teatru noi, nu neapărat aparţinând unor dramaturgi tineri, scrise în Polonia mileniului al III-lea. Volumul coordonat de criticul de teatru Iulia Popovici (care, de altfel, semnează şi postfaţa) încearcă să surprindă o gamă cât mai variată de stilistici în ce priveşte compunerea textului de teatru, fiind mai puţin orientat asupra unei tematici. Dacă această varietate de stilistici reflectă un fenomen teatral prezent pe scenele din Polonia, atunci fenomenul apare cel puţin curios - în contextul în care, atât în spaţiul românesc, cât şi în epicentrul anglo-saxon, noua dramaturgie ce încearcă să-şi facă loc printre multele re-lecturi estetizante ale unor piese din repertoriul clasic utilizează o convenţie realistă chemată să dubleze efectul de hic et nunc al subiectului. Or, în prezenta antologie un teatru al realităţii cotidiene coexistă cu diferite tehnici de distanţare, cum ar fi versul ori utilizarea unui narator ascuns în spatele telefonului. De altfel, în prefaţa semnată de Roman Pawloski, se aminteşte că scena poloneză e împărţită între "neorealişti" şi "postdramatici", sugerând că prezenta antologie constituie o mixtură între cele două curente teatrale, azi dominante.

Prima piesă din antologie, Să discutăm despre viaţă şi moarte, scrisă de Krystof Bizio şi tradusă de Sabra Daici, propune publicului drama unei familii formate din soţ, soţie şi fiu, aflată în incapacitate de a mai comunica între ei. Fiecare se adresează unui partener imaginar, dincolo de firul telefonului, refuzând în acelaşi timp interacţiunea cu celelalte personaje, vii şi prezente pe scenă. Atunci când acestea totuşi o fac, discursul se reduce la nişte expresii-tip menite să blocheze comunicarea. Al doilea text dramatic prezent în antologie, Baladă despre Zakaczawie, este scris în coautorat de Maciej Kowalewski, Krystof Kopka şi Jacek Glomb (în limba română a fost tradus de Sabra Daici). Este un text cu pretenţiile epopeice de a reda 50 de ani din istoria Poloniei privită din perspectiva indivizilor, a marginalilor chiar, şi nu a manualelor. Deşi s-ar putea identifica mai mulţi protagonişti, fiind vorba de o dramă colectivă, în mare parte piesa urmăreşte destinul lui Bendek Ţiganul, ascensiunea sa dintr-un banal hoţ de buzunar spre statutul de şef de grup infracţional organizat şi apoi declinul său. Pentru încadrarea tuturor personajelor într-o ramă, autorii au recurs la folosirea unui narator în persoana taximetristei Janina Debowna. Totuşi, nu se poate spune că prezenţa unui narator afectează fluenţa textului.

Prorocul Ilie. O povestire de necrezut în XIV scene, text scris de Tadeusz Slobodzianek, tradus de Luiza Săvescu şi ale cărui versuri în limba română sunt semnate de Passionaria Stoicescu, face o notă aparte faţă de toate celelalte texte, oricum diferite ca stilistică, fiind scris în versuri. Aranjarea în 14 scene, ca şi subiectul, dau impresia unui mister medieval. Asemeni unui mister, textul este centrat pe suferinţele şi virtualul martiriu al unui presupus sfânt, Ilie. Miza este însă cu totul alta, iar prezenţa unor termeni nu tocmai canonici în interiorul textului ar trebui să dea de gândit cititorului. Copilul, scris de Maria Spiss şi tradus de Cristina Godun, poate fi considerat o piesă într-un act, dată fiind unitatea de spaţiu şi de personaje. Într-o formulă minimalistă, un El şi o Ea, produse ale societăţii de consum, încearcă să treacă peste criza în care se află. Într-o aparentă normalitate, cei doi mimează conversaţia, relaţia de cuplu, dar şi stilul de viaţă. Textul nu conţine nicio didascalie şi se prezintă în forma unui dialog ce decurge în mod natural, sincopele de timp fiind doar sugerate de replici.

Textul care dă titlul antologiei, Made in Poland, scris de Przemyslaw Wojcieszek şi tradus de Cristina Godrun, este probabil cel mai dinamic. Protagonistul acestuia, un "rebel fără cauză" în variantă poloneză, declanşează un război împotriva tuturor. Însă înainte ca acţiunile sale anarhiste să deranjeze "Sistemul", reuşesc să deranjeze un grup mafiot, ce se arată mai puţin dispus să accepte cu indulgenţă opţiunea politică a protagonistului de a distruge maşini. Desigur, motivul tânărului furios est-european şi de tranziţie nu este străin nici dramaturgiei româneşti. Totuşi, dacă într-o variantă autohtonă tânărul român acţiona programatic în vederea deconectării României de la reţeaua de electricitate (Stop the tempo, Gianina Cărbunariu), în Made in Poland revolta e privită doar ca ipostază vremelnică, până în momentul în care survin acceptarea şi integrarea. În fine, ultimul text, Călătorie spre Buenos Aires - Work in Regress, de Amanita Muskaria, este un monolog, posibil suport pentru un one woman show a cărui protagonistă, o bătrână bolnavă de maladia Alzheimer, încearcă să mai salveze câte ceva din realitatea ce i-a mai rămas. După o viaţă agitată, pusă în slujba altora, bătrâna rememorează momente din această viaţă agăţându-se de blocnotes-ul ce o ajută să nu uite. Dacă precedentul text, Made in Poland, putea servi drept un foarte bun exemplu de text dramatic neorealist, monologul în versuri albe intitulat Călătorie spre Buenos Aires este un bun exemplu de text post-dramatic.

Desigur, şase piese pot părea puţin, cu atât mai mult cu cât astăzi se cunosc puţine despre cele ce se întâmplă pe scenele din Polonia şi cel mai adesea informaţiile despre acestea se rezumă la experienţa de acum 30 de ani. Departe de a urmări un anumit gen sau o anumită tematică, scopul acestei selecţii pare mai degrabă îndreptat spre trezirea interesului faţă de dramaturgia contemporană. Personal, atât textele cuprinse în selecţie, cât şi unele vag prezentate în prefaţă, m-au făcut curios să citesc mai multă scriitură de teatru poloneză.

Made in Poland - Antologie de teatru polonez contemporan
Antologare şi postfaţă de Iulia Popovici
Prefaţă de Roman Pawlowski
Editura Art, Bucureşti, 2008

Sageata Să discutăm despre viaţă şi moarte, de Krystof Bizio
Traducere de Sabra Daici
Sageata Baladă despre Zakaczawie, de Maciej Kowalewski, Krystof Kopka şi Jacek Glomb
Traducere de Sabra Daici
Sageata Prorocul Ilie. O povestire de necrezut în XIV scene, de Tadeusz Slobodzianek
Traducere de Luiza Săvescu, versuri de Passionaria Stoicescu
Sageata Copilul, de Maria Spiss
Traducere de Cristina Godrun
Sageata Made in Poland, de Przemyslaw Wojcieszek
Traducere de Cristina Godrun
Sageata Călătorie spre Buenos Aires - Work in Regress, de Amanita Muskaria
Traducere de Luiza Săvescu şi Sabra Daici



 Toate articolele despre Cartea de teatru


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Timur Felix Mihancea


Alte articole

 Incursiuni printre vecini, Iulia Popovici
 Cărţile de teatru ale anului 2010, Iulia Popovici
 Shakespeare şi meşteşugul teatrului, Iulia Popovici
 Teatrul înalt - Teatrul de artă, o tradiţie modernă, de George Banu, Dan Boicea
 Înălţimi şi prăpăstii în anul teatral 2009 - 2009 - Un an teatral aşa cum l-am văzut, Dan Boicea
 Toate articolele despre Cartea de teatru


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer