Pe scurt despre un film mare - Poliţist, adjectiv

Poliţist, adjectiv este cel de-al doilea lungmetraj al lui Corneliu Porumboiu (premiat în 2006, la Cannes, pentru A fost sau n-a fost? cu un foarte meritat Caméra d'Or, premiu destinat celui mai bun debut din festival). Poliţist, adectiv este un antifilm de gen, un fals policier despre un tânăr poliţist de provincie care îşi pierde încrederea în legea pe care ar trebui s-o aplice sau, după cum declara însuşi regizorul, "un film ce urmăreşte aproape clinic procedurile şi felul de a acţiona ale unui poliţist" - poliţist pe care el, regizorul, l-a urmărit "aşa cum el îşi urmăreşte, la rându-i, suspecţii, cu credinţa că cinemaul e martor al unei lumi fără sens".

În numai jumătate de an, Poliţist, adjectiv a strâns un număr impresionant de premii, inaugurat de cel al juriului secţiunii Un Certain Regard şi de premiul FIPRESCI (Cannes 2009, unde cei mai mulţi critici au spus că merita un loc în competiţia oficială şi că, oricum, a fost cam cel mai bun film din întreg festivalul), urmate de marele premiu al TIFF sau de cel al festivalului l'Alternativa din Barcelona.

În fine, Poliţist, adjectiv este filmul despre care Jay Weissberg, critic de film la Variety, a spus că "ţinteşte către un public deosebit de inteligent şi implică o profundă înţelegere a limbii apropo de teme precum autoritatea sau moştenirea totalitarismului", în timp ce pe regizorul Porumboiu îl consideră "unul dintre puţinii regizori de azi care înţelege, deopotrivă, forţa limbii şi forţa vizualului, şi care se foloseşte de această înţelegere pentru a scoate la iveală influenţa coruptă a unui sistem ce a controlat generaţii întregi şi care poate fi cu greu neutralizat".

Citiţi scenariul filmului Poliţist, adjectiv, un volum publicat de Editura LiterNet.