Aproape 10 ani despart filmul din 1952 al lui Fritz Lang, Rancho Notorious de cel al lui Stanley Kramer din 1961, Judgment at Nurnberg. Primul este un western virînd spre dramă, cel de-al doilea o dramă virînd spre reconstituire istorică. Marlene Dietrich joacă în amîndouă, dar rolurile sînt cum nu se poate mai diferite: o femeie infamă cu pistolul în mînă şi trecut sulfuros la Lang, respectiv o văduvă de militar anti-nazist rămasă să apere onoarea Germaniei la Kramer.
Dietrich nu era la prima întîlnire cu westernul, dar nu mai jucase în vreun film de Lang. Maestrul expresionismului (Metropolis, M, Fury) era un expat şi un germanofon, ca şi Marlene, dar drumurile lor profesionale nu se încrucişaseră pînă atunci - nici în Germania, nici la Hollywood. Rolul Altar Keane, jucat de Dietrich în Rancho Notorious, e un fel de rezumat al lungului şir de femei fatale interpretate pînă atunci (mai ales în filmele Pygmalionului ei, Josef von Sternberg) şi al celor cîteva "rele-fără-scuze" din ultima vreme (A Foreign Affair de Billy Wilder şi Stage Fright de Hitchcock). Performanţa marelui Lang este de a fi dat westernului o adîncime psihologică pe care formula o atingea doar cu degetul (pe trăgaci): personajele sale (Altar, dar şi Vern/Arthur Kennedy şi Frenchy/Mel Ferrer) sînt oameni în carne şi oase care refac o poveste aproape arhetipală de Ură şi Răzbunare în locul, pitoresc şi paradoxal-numit "Chuck-a-Luck". (Ca o curiozitate: personajul Marlenei din alt western, Destry Rides Again, se numea tot "Frenchy".)
Rolul doamnei Bertholt din Judgment at Nurnberg a fost penultimul în cariera lui Dietrich - dacă are vreun rost să considerăm "rol" apariţia ei meteorică, la 77 de ani, în Just a Gigolo în regia actorului David Hemmings şi alături de David Bowie. Drama lui Kramer - regizor specializat în "solemn entertainment" - este criminal de lungă (186 minute!!) şi rezistă mai mult prin performanţe unor mari actori - Spencer Tracy, Montgomery Clift, Judy Garland, Richard Widmark, Maximilian Schell şi, deci, Dietrich. Dna Bertholt este chiar, poate, cel mai emoţionant rol al celei care a fost Lili Marlene...