Din 1 septembrie până la 11 septembrie 2010, ochii întregii suflări cinematografice vor fi aţintiţi asupra oraşului din lagună. Din păcate, nicio participare românească nu onorează anul acesta festivalul, cu excepţia actriţei Alexandra Pirici într-un film italian.
Cel mai vechi festival de film din lume, Mostra de la Veneţia, a ajuns anul acesta la cea de-a 67-a ediţie, care se va desfăşura în oraşul din lagună între 1 şi 11 septembrie 2010. Printre cele 22 de lungmetraje selecţionate în competiţia oficială a festivalului (toate proiectate în premieră mondială) se află cele mai recente producţii ale unor regizori adulaţi în lumea filmului de artă, cum ar fi François Ozon, Sofia Coppola, Alex de la Iglesia sau Julian Schnabel.
Aronofsky se întoarce
Deschiderea oficială va fi dată, în seara aceasta, în Sala Grande a Palazzo del Cinema, de proiecţia filmului lui Darren Aronofsky, Black Swan, aflat în competiţie, prin care regizorul american revine la Veneţia, după ce, în urmă cu doi ani, a câştigat Leul de Aur cu filmul The Wrestler, uluitoarea "reîncărcare" a lui Mickey Rourke. Black Swan este un thriller psihologic situat în lumea baletului din New York, cu celebra Natalie Portman (foto) în rolul Ninei, o dansatoare care se trezeşte prinsă într-o competiţie cu o rivală din compania de balet pentru care lucrează (Mila Kunis). Celor două li se alătură, în distribuţie, celebrităţi precum Vincent Cassel, Barbara Hershey şi Winona Ryder.
Vor urma, în cele zece zile de festival, cele mai recente filme ale unor nume de autori-cult, cum ar fi: americanii Sofia Coppola (Somewhere) şi Vincent Gallo (Promises Written In Water), spaniolul Alex de la Iglesia (Balada Triste De Trompeta), francezii François Ozon (Potiche) şi Abdellatif Kechiche (Vénus Noire), japonezul Takashi Miike (Jusan-Nin No Shikaku / 13 Assassins), franco-americanul Julian Schnabel (Miral), hongkonghezul Tsui Hark (Di Renjie Zhi Tongtian Diguo / Detective Dee and The Mistery Of Phantom Flame) şi germanul Tom Tykwer (Drei). Multe dintre acestea reprezintă comeback-uri mult aşteptate la uneltele cinema-ului ale unor autori prestigioşi.
Proiecţia lungmetrajului The Tempest, o adaptare cinematografică a capodoperei shakespeariene Furtuna, în regia Juliei Taymor (autoarea filmului-cult Frida) şi cu un Prospero feminin (Prospera, pe numele ei) interpretat de apreciata Helen Mirren, va închide evenimentul. Pelicula anunţă să depăşească, astfel, în stranietate experimentalul Prospero's Books, al lui Peter Greenaway, din 1991.
La mâna lui Tarantino
Cele 22 de producţii sunt la mâna juriului, prezidat anul acesta de celebrul cineast Quentin Tarantino. Mulţi aşteaptă să vadă ce altă trăsnaie va face la Veneţia "copilul teribil" al cinematografului american, după decernarea, în 2004, a Palme d'Or-ului documentarului "anti-Bush" Fahrenheit 9/11, al compatriotului său Michael Moore. Adulatul regizor turco-german Fatih Akin va fi preşedintele secţiunii Lion of the Future.
Bătaie pe 100.000 de dolari
Filmul italian Hai paura del buio, de Massimo Coppola (nicio legătură cu celebrul regizor italo-american!), cu românca Alexandra Pirici în rolul principal, participă la festival în cadrul Settimana Internazionale della Critica, alături de alte şase pelicule. Cea de-a 25-a Settimana Internazionale della Critica a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia cuprinde şapte pelicule, toate debuturi în lungmetrajul de ficţiune, prezentate la Veneţia în premieră mondială.
Printre acestea, se află drama Hai paura del buio, ce prezintă povestea a două femei - o italiancă şi o româncă (Alexandra Pirici) - care lucrează într-o fabrică Fiat. Producţia este semnată de Indigo Film, iar în rolul mamei lui Pirici poate fi văzută o altă celebritate locală, Lia Bugnar. Alexandra Pirici a jucat mai mult prin telenovele, dar din toamnă va putea fi văzută şi în mult aşteptatul film al lui Radu Gabrea, Mănuşile roşii, controversată ecranizare după pastorul Eginald Schlattner.
Cele şapte filme selectate în competiţie concurează pentru premiul de 5.000 de euro, acordat de regiunea Veneto filmului desemnat prin votul publicului. De asemenea, peliculele din această selecţie vor concura alături de cele din secţiunea Lion of the Future pentru premiul Leul de Aur pentru debut, în valoare de 100.000 de dolari.
La început a fost fascismul
Festivalul a fost înfiinţat în anii '30 de regimul fascist al lui Mussolini pentru a promova "realizările" cinematografiei desfigurate ideologic a perioadei. Prima ediţie a avut loc în 1932, iar între 1934 şi 1942, trofeul suprem al festivalului s-a numit Cupa Mussolini. Cupa Mussolini pentru film străin a fost acordată şi unor nume-cheie ale propagandei naziste: marea regizoare Leni Riefenstahl (Olympia, în 1938) şi Veit Harlan, cineastul oficial al celui de-al III-lea Reich, în 1942.
După război, odată cu erupţia pe plan internaţional a cinematografiei peninsulare ca una dintre cele mai puternice şi originale de pe bătrânul continent, Festivalul de la Veneţia şi-a câştigat statutul de manifestare cinematografică dintre cele mai importante.
De-a lungul timpului, Festivalul de la Veneţia şi-a câştigat renumele de festival pentru elite, deschis cinematografului de artă şi cu o puternică latură estetizantă. Nu este întâmplător că primul premiu al românilor la Veneţia a fost câştigat, în 1992, de filmul lui Dan Piţa, Hotel de lux. Chiar dacă pelicula era sub realizările regizorului din anii '70 şi '80, ea i-a atras pe juraţii festivalului prin aerul său de parabolă a totalitarismului şi studiu al decadenţei. I-a mai urmat, în 1998, un premiu special al juriului acordat filmului Terminus Paradis, al lui Lucian Pintilie.