Cronica de (vreo 1)5 rânduri: Interzis accesul animalelor - FNT, 2010

Cu Rodrigo Garcia nu e de glumit. Regizorul nu are tabu-uri şi un om fără interdicţii e periculos. Lipsa fricii dezinhibă şi ascute creierul. Rodrigo Garcia sapă adânc în fiinţa putrezită a umanităţii, scormoneşte prin gunoaie (uneori la propriu), face ţăndări tabieturile existenţiale pe care le purtăm ca un machiaj, adoră să scoată la lumină mizeria umană, să ţi-o arunce în faţă şi să te întrebe ce zici de asta. Îi place la nebunie că să te surprindă cu propriile tale slăbiciuni bine ascunse (credeai tu) pe care ţi le azvârle rânjind direct în faţă. Şi nu poţi decât să rânjeşti şi tu, punând automat masca umorului pe care nu îl ai, cel puţin, nu în momentul ăla. Te faci că ţi-e bine, e doar un joc, nu-i aşa, doar suntem la teatru, nu pot să mă "şifonez" chiar acum, dar ce ruşine, o ruşine, ăsta nu e spectacol, ăsta nu e teatru.

Discursul anti(orice) al lui Rodrigo Garcia are calitatea indiscutabilă de a revolta. Garcia nu e nici drăguţ, nici gentlemen, nici protocolar. E visceral ireverenţios, loveşte sub centură prin surprindere şi după aia se amuză copios că te doare. Interzis accesul animalelor nu e un spectacol uşor suportabil. Garcia reclamă tare sociale tolerate cu prea mare uşurinţă în sistemul actual de valori al umanităţii. Violenţa împotriva celor slabi, animalele şi copiii, este atât de prezentă în viaţa noastră cotidiană încât devine invizibilă. Radarul nostru moral nu o mai înregistrează, violenţa se pierde în decorul realităţii, ca o recuzită inutilă. Spiritul de contradicţie al lui Garcia nu este o toană de adolescent răsfăţat. Regizorul nu e anti din principiu, ci bazat pe un principiu. Garcia reclamă minciuna la nivel universal şi personal, îndoctrinarea politico-mediatică şi ipocrizia. Iar când se enervează, bagă un trash. Vom reveni asupra subiectului.

Interzis accesul animalelor
Regia: Rodrigo Garcia
Teatrul Naţional "Mihai Eminescu" Timişoara

Biletele se găsesc la teatrele gazdă şi pe www.bilete.ro