Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici muzică  Sageata  Articole diverse

Sunetul banilor, transferat pe muzică: Hôtel Costes


Adevărul, iulie 2012
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
În Paris există un hotel. Din când în când, acolo se cazează John Malkovich, Johnny Depp sau Kylie Minogue. Îşi rezervă o cameră, după care coboară pentru un cocktail personalizat la bar, urmat, poate, de o cină extravagantă la restaurantul amplasamentului. Când trece prin Paris, şi Dustin Hoffman trage la acelaşi hotel. Când se aşază pe scaunul său favorit din restaurant, la difuzoare se aude în surdină piesa lui Harry Nilsson, Everybody's Talkin' (tema folosită în filmul lui Hoffman, Midnight Cowboy). Apoi, unul dintre angajaţi se strecoară în spatele actorului american şi îi şopteşte: "Asta este pentru dumneavoastră". Aşa se glumeşte la acest hotel din Paris.

Hôtel Costes se află pe strada St-Honoré, la numărul 239. Îl găsiţi în toate ghidurile turistice, la categoria "5 stele". Locul a fost cumpărat de la Hilton Group, contra sumei de 25 de milioane de dolari, iar din 1991, a intrat într-un proces de renovare, sub ochii şi mâinile unuia dintre cei mai la modă arhitecţi ai momentului, Jacques Garcia. Ca să vă faceţi o idee despre de ce arată cum arată, şi de ce toată acea listă de staruri, prezentată mai devreme, poate fi găsită printre clienţii hotelului, iată care a fost maxima constructorilor: "Toate lucrurile în exces".


Pentru uriaşa majoritate a românilor, Hôtel Costes va rămâne, probabil, un loc inaccesibil. Preţurile, clientela, condiţiile, locaţia, toate sunt mai degrabă restrictive. Singura "amintire", experienţă derivată, sau cum vreţi să-i ziceţi unui simulacru, poate fi simţită ascultând muzica din seria cu acelaşi nume, concepută de patroni ca un fel de souvenir. Un obiect care să te facă să simţi aerul boem al Parisului, mirosul ţigărilor fine, gustul şampaniei scumpe sau aşternuturile din nişte camere ce costă mii de euro pe noapte.

Vă mai aduceţi aminte de compilaţia "Buddha Bar"? Ei bine, este istorie! "Hôtel Costes" este noul simbol al vieţii luxoase din capitala Franţei, al banilor, al toaletelor şic şi al mâncărurilor şi băuturilor cu nume greu de pronunţat. Aceasta este povestea oamenilor care au gândit şi au dus la îndeplinire acest proiect muzical.

Povestea unui DJ

Stéphane Pompougnac s-a născut la Paris, în 1968. Tatăl său era psihoterapeut, iar mama sa - doctor stomatolog. Stéphane şi-a petrecut copilăria şi tinereţea la Bordeaux, oraş în care a şi descoperit pasiunea pentru amestecuri cu arome muzicale, fiind DJ în cele mai mari cluburi din zonă: Ubu, The Colony şi The Dream. Maturizarea a început cu o călătorie de şase luni la Londra, urmată de revenirea în oraşul natal, Paris. "M-am întors la Paris, însă îmi era extrem de greu să găsesc un loc unde puteam să-mi urmez pasiunea. M-am angajat pe post de chelner la o cafenea, până am reuşit să mixez muzică în clubul «Bains Douche», timp de trei ani", povesteşte Stéphane Pompougnac.


În paralel, încânta audienţele în cele mai la modă cluburi pariziene: Queen, Folies Pigalle, The Locomotive, Diable des Lombards şi Privilège. În 1997, un personaj din lumea mondenă pariziană, Albert de Paname, îi făcea cunoştinţă cu Jean-Louis Costes, patronul cafenelei unde Pompougnac lucrase, în urmă cu zece ani. În acea zi, Costes i-a făcut o propunere: să devină DJ la restaurantul hotelului pe care tocmai îl deschisese. "Va fi ceva senzaţional, va deveni un fenomen social, o să vezi", i-a spus Costes. Fraţii Costes, Jean-Louis şi Gilbert, s-au născut şi au crescut în Auvergne, o regiune mai degrabă săracă, situată la 700 de kilometri sud de Paris. Precum majoritatea celor din regiunea natală, cei doi copii au fost introduşi, încă de mici, în tainele servitului cafelei.

În fiecare toamnă şi iarnă, începând din anii 1830, o mare parte a locuitorilor zonei migrau către Paris, unde se angajau pe post de chelneri în cafenele. Vara, casa familiei Costes, transformată de mamă într-un soi de han, se umplea de cei întorşi acasă. Acolo se auzeau poveşti despre bani, lumea bună, costume impecabile şi rochii de gală. Cei doi fraţi Costes ascultau şi visau cu ochii deschişi.

Când au călcat pentru prima dată în Paris, în 1968, se simţeau pierduţi. Noroc cu ajutorul primit de la cei plecaţi la muncă înaintea lor, care i-au prezentat, ajutat şi le-au găsit locuri de muncă. Băieţii au lucrat în mai multe cafenele, impresionând peste tot. Unul dintre cei impresionaţi a fost Michel Vidalenc, aflat sub influenţa familiei Bertrand, a cărei companie este în prezent o subsidiară a producătorului de bere Heineken.


Reţeta succesului

Pe vremea aceea, târgul era simplu. Cei cu bani căutau cafegii talentaţi. Le dădeau o sumă de bani pentru a-şi cumpăra o cafenea a lor. După care le vindeau băuturile şi materia primă la preţuri mai mari decât cele normale, sub contracte de exclusivitate. Aşa au primit cei doi fraţi Costes banii pentru prima cafenea: Café Costes, situată în zona Les Halles.

"Am înţeles că restul cafenelelor erau uşor banale, şi că dacă reuşeam să punem laolaltă un design nou, un sistem de promovare nou şi o locaţie specială am putea obţine un cocktail exploziv". De partea estetică s-a ocupat un necunoscut la acel moment, Philippe Starck, care a modelat interiorul cafenelei după Gara Centrală din Budapesta. În doi ani, Café Costes producea de cinci ori mai mulţi bani decât până la remodelare, iar Starck era un artist adulat.

În anii 1990, cei doi fraţi Costes erau deja pe lista celebrităţilor pariziene. Nu multă lume a înţeles însă decizia de cumpărare a unui hotel aproape falimentar, pentru suma de 25 de milioane de dolari, plus alte câteva milioane folosite pentru amenajare. Când lucrările au fost gata, fraţii Costes ştiau că au în mână o bombă mondenă, gata pentru a fi detonată. Iar când l-au angajat pe Stéphane Pompougnac, pe post de creator de ambianţă, bomba a explodat.

1999 este anul de apariţie a primei compilaţii din colecţia Hôtel Costes, intitulată France et Choiseul.


Colecţia integrală Hôtel Costes
Hôtel Costes, Vol. 1: France et Choiseul (1999)
Hôtel Costes, Vol. 2: la suite (1999)
Hôtel Costes, Vol. 3: étage 3 (2000)
Hôtel Costes, Vol. 4: Quatre (2001)
Hôtel Costes, Vol. 5: Cinq (2002)
Hôtel Costes, Vol. 6 (2003)
Hôtel Costes, Vol. 7: Sept (2004)
Hôtel Costes, Best of Costes (2004)
Hôtel Costes, Vol. 8 (2005)
Hôtel Costes, Vol. 9 (2006)
Hôtel Costes, Vol. 10 (2007)
Hôtel Costes, Vol. 11 (2008)
Hôtel Costes, Vol. 12 (2009)
Hôtel Costes, "A Decade: 1999-2009" (2009)
Hôtel Costes, Vol. 14 (2010)
Hôtel Costes, Vol. 15 (2011)

Compilaţia, banii, succesul. Moda socială

Chimia dintre patron şi DJ a fost perfectă. Muzica lounge a lui Stéphane Pom­pougnac, combinaţie de modern şi vechi, calm şi şic, s-a mulat perfect pe ambianţa ultraselectă gândită de cei doi hotelieri.

"Oamenilor le-a plăcut muzica, astfel încât i-am propus şefului să facem o compilaţie, ca un fel de cadou, amintire. E mai bine să ai un CD, în loc să cumperi vreo scrumieră sau ceva asemănător. Cei care au ascultat prima compilaţie au găsit-o foarte bună, aşa că am decis să facem o serie", ne-a povestit Pompougnac.


Final de poveste: câteva destine

Iată, în câteva cuvinte, modul în care a luat naştere cea mai la modă compilaţie muzicală printre "burghezii" din lumea întreagă. Aşa a început Hôtel Costes, seria de mixuri pe care o puteţi auzi, astăzi, din cele mai exclusiviste restaurante ale lumii, până într-o cafenea de fiţe din Dorobanţi sau vreun club din centrul Bucureştiului. Prima compilaţie, creată în 1999, se numea France et Choiseul.

În 2011, colecţia a ajuns la cel de-al 15-lea volum. Iar iniţiatorii au anunţat deja că va continua, pe termen nelimitat. Din 1999 şi până astăzi, popularitatea lui Pompougnac a crescut. A lucrat cu Madonna, a dansat cu Nicole Kidman, a mixat muzică la premiere, petreceri ale unor celebrităţi precum Cameron Diaz sau Mick Jagger sau pe covorul roşu al celor mai importante prezentări de modă. Are în spate şi o carieră solo.

Singurul lucru care-l deranjează este că Parisul, deşi este locul iubit, a devenit un "oraş mult prea stresat". Cât despre cei doi foşti cafegii, aceştia deţin acum un imperiu: Café Marly, în Muzeul Luvru, restaurantul Georges, în Centrul Pompidou, L'Esplanade, singura cafenea din fantastica Esplanade des Invalides. Dacă lucrezi în modă, mănânci obligatoriu la L'Avenue.

Iar dacă eşti bogat şi celebru şi, deci, nu-ţi pui prea mari probleme că un suc de morcovi costă 15 euro, nu poţi lua prânzul sau cina decât într-un singur loc: Hôtel Costes.

"Oamenilor le-a plăcut muzica, astfel încât i-am propus şefului să facem o compilaţie, ca un fel de cadou, amintire."
Stéphane Pompougnac DJ parizian
 



 Toate articolele despre Articole diverse


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Mihai Mincan


Alte articole

 O săptămână la Salzburg - Însemnări din festival, George Andrei
 Opeth contra Dream Theater - Artmania, 2019, Cristian Geambaşu
 Dirijorul Yuri Botnari oferă acces gratuit la CD-ul său cu Simfonia I de Ceaikovski, Comunicat de presă
 Ediţie jubiliară cu numărul XX - Festivalul Internaţional Enescu şi muzica lumii, 2019 la Sinaia, Comunicat de presă
 Moştenitorii României muzicale: pianista Axia Marinescu la Sala Radio, Comunicat de presă
 Toate articolele despre Articole diverse


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer