Într-o atmosferă de club, personaje cu moartea în suflete îşi exhibă (ne)fericirea. Dansează, beau, râd, se urcă pe mese. Sunt îmbrăcaţi modern, trendy, ţipător - apariţii cu totul nonconformiste, până la ultimul act. Astfel, şi-a imaginat regizorul Radu Alexandru Nica piesele lui Neil LaBute "Furiile & Marele război", în spectacolul CUPLUtoniu.
Montat la Teatrul German de Stat din Timişoara, CUPLUtoniu a avut în data de 31 octombrie 2012 două reprezentaţii la Clubul La Scena, din Capitală. Pe muzica lui Vlaicu Golcea şi coregrafia lui Florin Fieroiu, actorii Horia Săvescu, Silvia Torok, Daniela Torok, Alex Halka, Olga Torok, Eniko Blenessy, Georg Peetz joacă în trei poveşti total diferite, în trei spaţii ale clubului. Se întâlnesc doar pe hol, într-un dans comun şi-o atmosferă de petrecere.
Un amestec "alchimic" de realitate şi ficţiune, în care personajele rup brechtian firul dramatic şi conversează în timp real cu spectatorii, e topit într-o încercare de a explora limitele convenţiei teatrale şi natura dragostei sau, mai degrabă, felul cum se leagă şi se dezleagă firele relaţiilor interumane, CUPLUtoniu este una dintre puţinele montări din peisajul teatral din România care-şi depăşeşte genul, spun creatorii spectacolului.
Primul act. Doi tineri s-au "cunoscut" pe net. El (Horia Săvescu), un criminal în serie, cu nişte ochi expresivi. Ea (Silvia Torok), victima acestuia, o fată cu codiţe, draguţă şi cochetă. Par că se joacă, aleargă, dansează. Vorbesc în română şi în germană, alternativ. O alegorie a morţii năstruşnice şi adolescentine. "Cuplarea" pe net poate să fie însă periculoasă, plonjările din joacă în necunoscut pot să fie periculoase.
Şoaptele, îndoielile, reproşurile ei sabotează orice posibilitate de împăcare. Cât din iubirea fraternă este de fapt boală? Spectatorii sunt chemaţi în final să analizeze situaţia şi să spună cine are dreptate.
Al doilea act. Jimmy (Alex Halka), în Furiile, după o ceartă cu prietena sa, Paula (Daniela Török), vine împreună cu sora sa, Jamie (Olga Török), la discuţia de împăcare. Jamie îmbrăcată într-o fustiţă de balerină neagră, trasă peste blugi, este o apariţie cu totul tulburătoare, cu gene lungi, cu o privire de gheaţă, cu un ruj maro care-i evidenţiază paloarea şi glacialitatea.Fata e teribilă şi pare un monstru când, la microfon, îşi urlă pe ritmuri de hard-rock răutatea şi ura. După ce e acuzată de iubită că ar fi lesbiană sau că ar avea o relaţie incestuoasă cu fratele său, pe care-l domină freudian, Jamie îşi vituperează răzbunarea.
Şoaptele, îndoielile, reproşurile ei sabotează orice posibilitate de împăcare. Cât din iubirea fraternă este de fapt boală? Spectatorii sunt chemaţi în final să analizeze situaţia şi să spună cine are dreptate.