În film îi veţi mai putea recunoaşte pe Emmanuelle Seigner (La môme / La vie en rose, Frantic, The Ninth Gate) şi pe Denis Ménochet (Inglourious Basterds, Robin Hood, Hannibal).
Dans la maison a primit în 2012 Premiul Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film (FIPRESCI) (regizorul François Ozon) şi şase nominalizări la Premiile César, 2013 (Cel mai bun actor - Fabrice Luchini, Cea mai bună adaptare, Cel mai bun regizor, Cel mai bun film, Cea mai bună muzică, Cel mai promiţător actor - Ernst Umhauer). De asemenea, i-a fost decernat Golden Seashell (regizorul François Ozon) şi Premiul Juriului (Cel mai bun scenariu) la Festivalul internaţional de film de la San Sebastián.
Dans la maison este distribuit în România de Independenţa Film şi va avea premiera în data de 3 mai 2013, în cinematografele Studio, Cinema Elvire Popesco, Hollywood Multiplex, Cinema City (Cotroceni), Grand Cinema Digiplex (Băneasa), Union, Europa, Glendale Studio şi Cinema Patria (sala 3D) în Bucureşti, iar în Constanţa şi Braşov, la Cinema City, urmând ca în următoarea perioadă să ruleze în cinematografele din toată ţara.
Dans la maison - Sinopsis
Un băiat de 16 ani (Ernst Umhauer) se infiltrează pas cu pas în casa şi familia colegului său de clasă, unde găseşte surse de inspiraţie pentru eseurile la limba şi literatura franceză. Impresionat de talentul deosebit la scris, profesorul său (Fabrice Luchini) redescoperă plăcerea de a preda unui elev strălucit. Pasiunea pentru elev a profesorului între două vârste şi fără copii, el însuşi rămas la stadiul de scriitor debutant, îl face să nu observe că lucrurile uşor-uşor încep să scape de sub control. Ceea ce începe ca o glumă cam deplasată se transformă într-un exerciţiu de voyeurism-exhibiţionism care ar putea intra sub incidenţa legii, iar finalul riscă să devină tragic.
Despre Dans la maison
Dans la maison este o adaptare pentru marele ecran a piesei Băiatul din ultimul rând, a spaniolului Juan Mayorga. Regizorul filmului, François Ozon, spune despre piesă:
"Când am citit piesa, am fost surprins în mod special de relaţia profesor - elev. Ambele puncte de vedere ne sunt prezentate pe rând. De obicei, elevii învaţă de la profesori, însă aici învăţarea se întâmplă în ambele sensuri. (...) Relaţia profesor - elev (Germain - Claude) din film reprezintă colaborarea esenţială din orice întreprindere creativă, similar relaţiei editor - scriitor, producător - regizor, chiar şi cititor - autor, sau dintre public şi regizor. Când am citit scenariul am întrezărit ocazia de a vorbi indirect despre munca mea, despre cinema, despre inspiraţie şi sursele sale, despre cum e să creezi şi cum e să faci parte din publicul spectator."
Franţa sau Anglia? Cu uniformă sau fără?
Iniţial, regizorul a vrut să plaseze acţiunea în Anglia. "Mi-am şi imaginat imediat elevii în uniforme, un obicei care nu mai există în Franţa. Germain îşi vede studenţii pe post de oi - o hoardă de imbecili uniformizaţi de aceeaşi haină - şi apoi unul dintre copii iese în faţă: elevul din ultima bancă." Problema a fost că plasarea acţiunii în Anglia ar fi însemnat mai multă muncă la adaptarea scenariului şi, mai ales, un proces mai lung la casting. Aşa i-a venit ideea "înfiinţării" unei şcoli pilot în Franţa, care să reintroducă uniformele, lucru care oricum e în dezbatere şi acum în Franţa.
Părinţii regizorului François Ozon au fost şi ei la rândul lor profesori. "Eu am văzut lucrurile astea la prima mână. Ştiu cum e să stai tot weekend-ul în casă şi să corectezi lucrări. Ştiu cum e să ai ca profesor elevi favoriţi şi să intervii pentru ei la şcoală... Cunosc bine materia... Ştiu cum să abordez greutăţile prin care trec profesorii: disputele, derapajele, desele constrângeri pe care sistemul le ridică, cum ar fi corectura cu pix roşu ca fiind stresantă pentru elevi etc."
Fabrice Luchini - profesorul de literatură
Pe actorul Fabrice Luchini regizorul a ales să-l distribuie în rolul profesorului după colaborarea lor la Potiche (2010). "Cel mai frumos lucru la Fabrice este că nu îi este frică să arate ridicol. Nu are vanitatea aceea a unor actori când vine vorba de imaginea lor, de cum or să arate. Vedeţi scena finală, de pe banca din parc. A abandonat, a cedat, s-a predat. Nu mai poartă ochelarii, i se văd pungile de sub ochi, i se vede oboseala, vârsta. Implicare totală în rol, fără nicio limită...", spune regizorul François Ozon.
La rîndul său, actorul Fabrice Luchini recunoaşte: "Nu mă aşteptam să mai fac aşa repede un film după Les femmes du 6ème étage (2010). Nu sunt foarte dornic de acţiune, iar teatrul îmi consumă foarte mult timp. Dar s-a întâmplat. Eu nu prea ştiu să citesc scenarii. Sunt pe jumătate interesat. De obicei, fiica mea le citeşte şi decide în locul meu. Dar, în acest caz, mi s-ar fi părut de neiertat să refuz acest rol. În sfârşit, ceva nou, dar nu foarte abstract, ceva în care să mă simt bine, ambiţios, dar nu psihologic."
Kristin Scott Thomas - soţia profesorului
Regizorul povesteşte despre Kristin Scott Thomas: "Ne-am tot tatonat o perioadă... Cred că, până la urmă, s-a distrat de minune cu rolul ăsta. Kristin e o actriţă anglo-saxonă. Poate vorbi franceza fără nici un accent, dar eu am încurajat-o să păstreze accentul britanic. Îmi plac micile ei erori de franceză, sunt fermecătoare. A fost o plăcere munca cu ea. Am trăit aceeaşi plăcere ca atunci când am lucrat cu Charlotte Rampling."
"În plus, formează un cuplu foarte bun cu Fabrice. Cred în relaţia lor intelectuală, au o anumită chimie... Acea exprimare redusă a afecţiunii e foarte naturală la ei şi ne reaminteşte de Woody Allen şi Diane Keaton".
Pe Denis Ménochet (capul familiei ţintă, cel în a cărui casă se infiltrează micul voyeur) producătorii l-au ales după ce l-au văzut în Inglourious Basterds (2009) al lui Tarantino.
François Ozon la Cannes 2013
Regizorul François Ozon are 46 de ani şi este născut în Paris. A debutat în 1988 cu o serie de scurtmetraje. Primul său lungmetraj datează din 1997 şi se numeşte Regarde la mer.
Cea mai recentă peliculă a sa se numeşte Jeune et jolie şi se numără printre filmele din selecţia oficială Cannes 2013, ediţia a 66-a, eveniment care va avea loc în perioada 15-26 mai 2013. Jeune et jolie, cu Charlotte Rampling, este portretul unei fete de 17 ani (Marine Vacth) care se prostituează din plăcere. Jeune et jolie (2013) va veni în curând şi pe ecranele din România, distribuit de Independenţa Film.
Câteva dintre filmele regizorului François Ozon
The Swimming Pool (2003), cu Charlotte Rampling, în competiţia oficială Cannes 2003 şi nominalizat la Premiile César 2004, "Cel mai bun film" la Festivalul de la Bangkok 2003.
8 femmes (2002), cu Catherine Deneuve, Emmanuelle Béart, Fanny Ardant, Isabelle Huppert. Ursul de argint la Berlin pentru cele opt actriţe, nominalizat la Ursul de aur pentru "Cel mai bun regizor", 12 nominalizări la Premiile César 2003.
Potiche (2010), cu Catherine Deneuve, Gérard Depardieu, Fabrice Luchini. Nominalizat la Premiile BAFTA pentru "Cel mai bun film străin", patru nominalizări la Premiile Cesar 2011 şi o nominalizare la Leul de Aur de la Veneţia 2010 pentru "Cel mai bun regizor".
Referinţe online:
Dans la maison - pagina de Facebook
Independenţa Film - pagina de Facebook
Independenţa Film - site-ul oficial
Dans la maison este adus în România de Independenţa Film, casa de distribuţie care promovează filme independente de referinţă, de nişă sau câştigătoare ale unor premii internaţionale prestigioase. Independenţa Film a distribuit pelicule ca Jagten / Vânătoarea, Amour, Todo sobre mi madre, Trainspotting, Melancholia, Le fabuleux destin d'Amélie Poulain, In The Mood for Love, Vicky Cristina Barcelona, Dogville etc.
anca romanescu | punk pr | 0732 144 570 | 0745 10 20 24 | [email protected]