Ce înseamnă pentru mine această aniversare?
Aş vorbi despre o copilărie regăsită. Da, de a regăsi prin teatru gustul pierdut al copilăriei. Ca şi cum teatrul ar putea să redevină iar un copil cu ochii mari deschişi spre viaţă, în locul junelui prim bolnav şi îmbătrânit care a devenit. Un copil a cărei fiinţă însăşi e făcută din surpriză, din deschidere, din pură uimire faţă de tot ce e prezent în viaţa noastră acum. Cu alte cuvinte aş vrea, prin acesta celebrare a teatrului, să îmi amintesc azi ce ştiam atunci când eram copil.
0 comentarii
Resurse
Alte articole de Andrei ȘerbanCronici ale altor spectacoleArticole similare
Aspecte ale vieții, vignete de dans și poezie - Dongpo: Life in Poems / Roxana PavnotescuSankay Juku și post avangarda niponă - Kosa - Between Two Mirrors / Roxana PavnotescuÎn intimitatea unor artiști subapreciați - Corespondența Radu Stanca & Doti Stanca la Festivalul Scrisorilor, 2024 / Oana BalaciUn periplu istoric la Jacob's Pillow pe scara lui Ohad Naharin / Roxana PavnotescuMomente coregrafice cu Gallim / Roxana PavnotescuToate articolele despre Articole diverseScrieţi la LiterNet
Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.
Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.
Publicitate