În prim-plan: corpul - NexT Look: Body Image la NexT, 2014

Secţiunea Body Image a festivalului NexT, 2014, e un melanj de clasici aduşi la zi şi prejudecăţi puse la zid.
 
Balança / Balanţa
Titlul filmului lui Rui Falcao ar fi trebuit tradus mai curând "Cântarul". Filmul are n-are nevoie decât de nouă minute ca să ia realitatea discriminării pe bază de greutate corporală, s-o întoarcă pe dos, s-o însiropeze, s-o glazureze şi să ne-o servească pe-o muzică veselă şi săltăreaţă (cireaşa de pe-un tort dulce-amar) ce face dialogul superfluu.
 
Ljepotan / Băiat drăguţ
O zi de filmare ca oricare alta. În Croaţia (sau oriunde altundeva). Se filmează o scenă de mulţime. Toată lumea se-agită. Regizorul ţipă la / după Maja. Maja se ocupă de figuranţi. E simplu: îi pui pe cei mai arătoşi în faţă. Ce faci însă când printre figuranţi e şi iubitul tău, care nu-i tocmai un "băiat drăguţ"?...
 
Le petit Cyrano / Micul Cyrano
Pe scenă - îndrăgostit de cuvinte mai presus de toate - măiastrul domn de Bergerac îşi spune replicile cu dibăcie şi aplomb, dar adevărata dramă se petrece în culise, unde Ludovic, regizorul de scenă, e îndrăgostit fără speranţă de actriţa ce-o joacă pe Roxane. Fără speranţă, zic?... O extensie naturală a piesei lui Rostand, acest scurtmetraj are de toate: suspine şi suspans, umor şi amor, dueluri literare şi... literale. Cu ce rost, o să mă-ntrebati?... "C'est bien plus beau lorsque c'est inutile."

O Corpo de Afonso / Trupul regelui
Două duzini de actori neprofesionişti (majoritatea şomeri) cu corpuri de culturişti profesionişti par a da o probă de rol: se dezbracă, citesc din cronici medievale, îşi descriu cicatricile şi tatuajele, îşi dau cu părerea despre oportunitatea monarhiei in Spania, mânuiesc o sabie medievală imensă, si tot aşa, o absurditate după alta... Cea mai obscură peliculă din această serie, filmul lui João Pedro Rodrigues pare uneori o gluma (seacă) sau o păcăleală, iar alteori un comentariu social, o critică, ce-i drept opacă si fără adresă precisă. Ceva (foarte) portughez, se pare.

Gingers / Roşcovani
Asemenea lui O Corpo de Afonso, filmul semnat de Antonio Da Silva constă doar din prim-planuri (extreme) de bărbaţi goi. De data asta homosexuali şi roşcaţi: de două ori minoritari. Subiecţii filmului îşi împărtăşesc alteritatea, de la abuzurile suferite în copilărie şi până la fetişuri... roşcate. Un film absolut nerecomandat pudibonzilor, fie şi numai datorită faptului că a doua jumătate a filmului e o adevărată (şi îndelungată...) procesiune de penisuri (toate roşcate), montată pe angelice canturi gregoriene...