Început de aprilie, vremea ca NexT-ul să răsară proaspăt din cenuşa ediţiilor precedente. Şi nu oricum, ci continuând tradiţii împământenite de tipul competiţiei internaţionale, a Short Matters-urilor (scurtmetrajele selecţionate de către Academia europeană de film), a Oscars Night-ului sau a secţiunii dedicate filmelor lui Cristian Nemescu şi Andrei Toncu, cei doi fiind în definitiv motivul de aducere-aminte şi de construire a festivalului. Dar ediţia a 8-a a NexT-ului pune la bătaie şi la discuţie şi o serie de secţiuni noi: o competiţie de scurtmetraje româneşti, NexT Look - în care imaginea corporală este percepută în felurite moduri, NexT is Love - care surprinde în frânturi acest subiect care ne ocupă minţi şi inimi fără vreo putere conştientă sau volubilă de a ne putea împotrivi curentului, NexT Arthouse - scurtmetraje ale unor regizori deja consacraţi şi NexT LGBT. De asemenea, o altă surpriză vine în deplin acord cu recentele evenimente din Ucraina, încercând să ofere posibile explicaţii ale procesului de desfăşurare a lucrurilor până la starea actuală: secţiunea Angry Ukrainians.
Preşedintele juriului din 2014 este Peter Webber, britanicul care a regizat The Girl with a Pearl Earing. Vom avea ocazia să îl ascultăm povestind despre arta cinematografică în cadrul unui masterclass la UNATC, duminică (6 martie 2014) la ora 13, cu intrare liberă. Un alt element proaspăt suflat în cadrul festivalului este concursul The Pitch, care le oferă regizorilor tineri şansa de a-şi vedea un scurtmetraj ieşind la lumina zilei printr-o finanţare de 5.000 euro. Au fost deja selectate 15 proiecte de scurtmetraj, lista urmând să se reducă la 5, dintre care juriul va alege un proiect câştigător pe care îl va anunţa la gala de închidere.
Aseară, 3 aprilie 2014, am avut parte de gala de deschidere, urmată de proiecţia filmului în coproducţie elveţiano-portugheză Até ver a luz / La capătul nopţii, debut regizoral în lungmetraj al lui Basil Da Cunha, cel care a câştigat marele premiu la NexT 2013. Filmul ne-a introdus în camerele obscure ale vieţii dealerilor de droguri din cartierele rău famate ale Lisabonei. Personajul prin ochii căruia se trasează acţiunea este Sombra (umbră în portugheză, motivul umbrei fiind de fapt centrul de greutate al filmului). Sombra este un singuratic destul de liniştit, care este nevoit să doarmă cu un ochi vigilent noaptea pentru a evita să o încaseze pe nepusă masă. În fiecare noapte se prelinge fără zgomot, cu agilitatea unei pisici negre, pe acoperişuri şi pe străzi neluminate căutându-şi în aceeaşi măsură dreptatea şi supravieţuirea. Latura umană, în toată cruzimea vieţii în mijlocul găştii de bad guys de culoare, îi este scoasă la lumină prin grija pe care i-o poartă unei iguane, prin părerea de rău că nu o poate scoate la soare pentru că stilul lui de viaţă este ataşat de umbrele întunericului şi prin prietenia pe care i-o poartă unei fetiţe de vreo 4 ani. Singura persoană căreia nu îi este indiferent ce se va întâmpla cu el este mătuşa lui, care încearcă să îl convingă să ia la un ritual şamanic un exorcizant, acţiune căreia Sombra i se va supune în final, transformându-se într-un ninja warrior cu sabie şi mult elan. Finalul filmului regrupează nişte premoniţii din anumite scene, închizând tabloul cu o răsturnare de situaţie.
Aşadar, nu ne rămâne decât să ne îndreptăm paşi spre cinema şi minţi spre a fi deschise, pentru că ne aşteaptă o nouă călătorie a poveştilor reflectate în noi înşine.