În jurul orei 16:00 am ajuns pe Petofi Sandor, numărul 4. Vorbisem deja cu Leta, care a fost de acord să asist la o repetiţie înainte de a opta reprezentaţie a spectacolului cu pricina (a opta din nouă planificate). Am intrat timidă în sală şi m-am aşezat pe un scaun, neştiind la ce să mă aştept. Oana şi Oana (Oana Hodade şi Oana Mardare, celelalte actriţe din spectacol) dădeau text, iar Leta o înlocuia pe Lucia. Doru şi Lolo (Doru Taloş şi Lorand Maxim, membri ai echipei Reactor, respectiv Reciproca), cu laptopurile pregătite erau gata de o repetiţie tehnică. S-ar putea spune că a fost o zi cu peripeţii. Lucia lipsea, din motive personale şi foarte altruiste: prietena ei cea mai bună se căsătorea chiar în ziua aceea şi o rugase să joace o scenă din one woman show-ul ei, 10 studii despre iubire cu "i" mic, în care are un moment despre furatul miresei la o nuntă. Cum ar fi putut să o refuze? Leta, pe de altă parte, trebuia să plece în câteva ore la Teatrul Naţional, unde face asistenţă de regie la spectacolul Mein Kampf, regia Alexandru Dabija. Nicio problemă, doar regizorul nu e prezent la toate reprezentaţiile spectacolelor pe care le produce, nu? Corect, doar că aici lucrurile stau altfel: Leta e regizor artistic, regizor tehnic şi tehnician de sunet. Dacă ea lipseşte, cineva trebuie să o înlocuiască, aşa că Doru este însărcinat cu sunetul, iar eclerajul rămâne în grija lui Lolo, care, de obicei, se ocupă de bilete şi rezervări. Mowgli (Radu Bogdan, al patrulea membru Reciproca), preia însă el această responsabilitate.
Mai sunt patru ore până la spectacol. Fetele par puse pe şotii. Leta pare calmă, băieţii la fel. "Nu, Doru. Din nou. O facem pe asta până iese." Atmosfera se tensionează, Leta e perfecţionistă; totul trebuie sincronizat perfect. Am observat că disimulează atunci când o deranjează ceva. Începe să critice, dar o face în glumă; unii o iau în serios.
Mişună toţi ca furnicile într-un muşuroi, fiecare ocupându-se de ceva: Leta pleacă să cumpere apă şi fructe, băieţii scot scaune şi pături şi transformă curtea într-un foaier neconvenţional, în aer liber, fetele îşi calcă costumele. Toţi sunt şi actori, regizori, scenografi, manageri, secretari literari şi plasatori, garderobieri, maşinişti, tehnicieni. Fac totul pentru că se descurcă şi pentru că, să recunoaştem, aşa funcţionează lucrurile într-un teatru independent.
Primul lor discurs comun Reciproca-Reactor a fost acest spectacol, care le-a angrenat în mix şi pe Oana Hodade, actriţă formată la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureş şi dramaturgul Ana Cucu Popescu, doctorandă în Cluj. 5 femei din 10 s-au trezit într-o dimineaţă şi au făcut un spectacol despre standardele impuse de societate, despre tipare comportamentale şi despre cum trebuie sa fii, ce trebuie să faci ca să fii unic, la fel ca toată lumea. Au început de la zero; s-au documentat, au citit cărţi şi articole motivaţionale şi au descoperit cei 6 paşi simpli pentru a deveni carismatic. Cum să fii sincer? Fă un curs de actorie; te va ajuta să nu falsifici carisma. Textul spectacolului s-a născut din improvizaţii şi este o oglindă a felului în care fetele se raportează la clişeele comportamentale impuse de... societate, la urma urmelor. Sânii mici sunt sexy! Am dinţii albi. N-am fundu' mare... mare. Mereu ne comparăm cu cel de lângă noi, suntem într-o competiţie continuă cu ceilalţi, dar în această goană spre individualitate ne depersonalizăm şi ne supunem voluntar unui tipar, având convingerea că asta ne va face unici şi irepetabili. Spectacolul nu răspunde întrebării "Cine e de vină pentru această mentalitate?", doar pune publicul faţă în faţă cu efectele "reţetelor" de socializare şi rezultatul este de un comic savuros, poate chiar grotesc pentru cei care se recunosc în situaţiile prezentate. Leta s-a folosit în construcţia ansamblului scenic de mijloace tehnice minimale, recuzita fiind puţină şi toate schimbările făcute la vedere. Scena în care este prezentată emisiunea concurs "Care-i scopul?" este foarte reuşită şi se bazează exclusiv pe jocul actriţelor şi efecte sonore, rezultatul fiind un show veritabil. Întrebarea finală a concursului este Te înşeală bărbatul tău?, iar răspunsul Doamne fereşte! este inadmisibil; o femeie puternică este conştientă că bărbatul ei o înşeală.
Acum, să vă explic cine sunt Asociaţia Reciproca şi Spaţiul Reactor de creaţie şi experiment. Reciproca este o asociaţie culturală, cu patru membri fondatori: Leta Popescu, masterandă în anul al doilea la regie, la Facultatea de Teatru şi Televiziune - Cluj, Lorand Maxim, absolvent de regie teatru, dar şi de filozofie în cadrul aceleaşi Universităţi Babeş-Bolyai, Radu Bogdan, absolvent de publicitate tot la Cluj, şi Lucia Mărneanu, actriţă ieşită din Facultatea de Teatru şi Televiziune şi artist plastic scos din Universitatea de Arte din Cluj. Toţi patru şi-au propus ca prin asociaţia lor să completeze peisajul cultural din Cluj dar, în acelaşi timp, să responsabilizeze civic cetăţenii acestei ţări, prin mijloacele artistice de care dispun. Poate de aceea şi merită urmăriţi; Reciproca nu e o nouă asociaţie care face teatru ci e o asociaţie preocupată de prezent şi de problemele social-politice (vezi proiectul Salutări din Romnânia!). De curând, după buna colaborare cu Oana Hodade la spectacolul prezentat, aceasta a devenit membru Reciproca. "Oana vine şi completează echipa cum nu se poate mai bine. Şi ea e actriţă dar, la fel ca Lucia, e bivalentă. Hodade scrie şi scrie foarte bine. Pe lângă asta e şi un mic antreprenor dacă stai şi te gândeşti că are o librărie în Mureş, librăria GOG de la Teatru Ariel şi are, alături de câţiva prieteni tot din Mureş, o revistă foarte mişto, LeCtura, care tocmai a împlinit 10 numere. Ce să mai... e tare, Hodică!" declară Leta.
9 din 10 este prima lor producţie teatrală Reciproca şi au ales să aibă loc la Reactor, noul spaţiu cultural deschis în martie 2014 de o altă echipă de absolvenţi ai facultăţilor din Cluj. Responsabili pentru proiectul Reactor de creaţie şi experiment sunt Oana Mardare şi Doru Taloş, care au transformat o fostă tipografie de pe fosta strada Tutunului într-un centru de creaţie viu, activ şi prezent. Amândoi sunt actori şi fac parte dintr-o echipă mai mare, formată majoritar tot din absolvenţi ai Facultăţii de Teatru şi Televiziune - Raluca Mara, actriţă, Delia Gavliţchi, regizor, Cristian Ban, regizor, Alexa Băcanu, teatrolog - singura excepţie fiind Daniel Peslari, cu un rol important de consultant administrativ. Împreună au definit conceptul Reactor ca fiind un spaţiu de "creaţie şi experiment" menit să încurajeze şi să ajute la definirea mişcării artistice independente. Deşi activitate principală o reprezintă producţia şi găzduirea spectacolelor de teatru, spaţiul Reactor activează pe mai multe nivele prin platformele sale: MiniReactor - dedicat spectacolelor de teatru pentru copii, ReactorSocial - care s-a lansat cu proiectul Sub Reflector, HappeningReactor - cuprinzând artele plastice şi experimentele artistice, SoundReactor - dedicat concertelor şi ReactorProfesional - orientat către educaţie şi dezvoltare prin ateliere.
9 din 10, prima producţie în Reactor, prima producţie Reciproca
Dramaturgia: Ana Cucu Popescu
Regia: Leta Popescu