Studii: U.N.A.T.C. Bucureşti, clasa prof. Adrian Titieni
Participă la Gala HOP la secţiunea Grup în spectacolul With a Little Help from My Friends, de Maria Manolescu.
Lorena Copil: Ce ţi s-a întâmplat de la HOP 2013 încoace?
Rareş Andrici: De la HOP 2013 s-au ȋntâmplat multe lucruri. Am intrat la master la UNATC, am lucrat la mai multe scurtmetraje ȋn zona de film independent, am fost distribuit ȋn spectacolul Clasa noastră la Teatrul Foarte Mic apoi ȋn 2014 am fost selectat la 10 pentru FILM la TIFF, am terminat un spectacol la Teatrul de Artă in regia lui Bogdan Budeş (Dureri fantomă), am terminat masterul cu ceva premii şi am avut ocazia să lucrez cu un mare regizor român de film. Au fost doi ani plini de surprize.
L.C.: Dacă ar fi să petreci o zi cu personajul preferat, cum ar arăta aceasta?
R.A.: Cred că ar fi o discuţie lungă despre tot ce am eu nelămurit ȋn legătură cu el.
L.C.: Ce-ţi stârneşte interesul?
R.A.: Cred că sunt atras de provocări de orice fel, mai ales de lucruri pe care nu le-am mai făcut.
L.C.: Ce-ţi place la oamenii pe care-i întâlneşti?
R.A.: Cel mai mult ȋmi place să observ oamenii; să văd câte informaţii pot deduce despre ei din limbajul corpului lor, de exemplu. Alteori ȋmi place pur şi simplu să descopăr diverse tipologii ale oamenilor si diferneţele de opinii care există ȋntre noi.
L.C.: Ce trebuie să înţeleagă un om dacă vrea să facă teatru?
R.A.: Cred că ar trebui să ȋnţeleagă faptul că teatrul presupune sinceritate şi logică.
L.C.: De ce ţi-e frică?
R.A.: Cred că cel mai frică ȋmi este de boala psihică; să pierd uzul raţiunii şi să nu mai am conştiinţa sinelui. Nici nu pot să concep viaţa ȋn felul acesta.
L.C.: Ce te stimulează?
R.A.: Mereu am fost stimulat de nevoia de a-mi depăşi propriile limite pentru a descoperi ceva nou ȋn legătură cu mine.
L.C.: La ce n-ai putea să renunţi?
R.A.: Nu aş putea renunţa la actorie. Sunt ȋn punctul în care, dacă aş fi nevoit să fac asta, cred că aş regreta toată viaţa că nu am mers mai departe.
L.C.: Ce te face fericit?
R.A.: Sunt fericit pentru că fac ceea ce ȋmi place. Este dificil acest drum dar merită efortul.
L.C.: Dragă publicule...
R.A.: Caută să pleci de la teatru cu ceva nou: o idee, un răspuns la o ȋntrebare sau chiar cu o ȋntrebare. Dacă faci asta, treaba mea are sens.