În primăvara lui 2015, peste 220 de concurenţi şi-au disputat premiile acordate pentru cele două categorii, foarte mulţi dintre ei obţinând, ca recompensă pentru calitatea deosebită a prestaţiei lor artistice, premiul I. Mai multe decât în alţi ani s-au dovedit a fi şi premiile speciale, pe care juriul (alcătuit din profesoarele Angela Beleaev - Republica Moldova, Stela Avesalon, Venera Babeş, Georgeta Aneta Băcioiu, Rodica Dănceanu şi prezidat de conf. univ. Verona Maier) le-a decernat elevilor performanţi care vor avea, cu certitudine, un cuvânt de spus în valorizarea creaţiilor autohtone, de la cele enesciene până la cele ancorate în actualitatea recentă.
Unul din evenimentele demne de menţionat din cadrul ediţiei a opta a respectivului concurs (organizat în parteneriat cu Centrul Naţional de Artă "Tinerimea Română", Editura GrafoArt, Editura Muzicală, Fundaţia Culturală ProPiano România, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din Republica Moldova şi Institutul Cultural Român - Chişinău) este şi cel al unei premiere editoriale: lansarea Suitei pentru pian a compozitorului Paul Rogojină, "Jucării şi jocuri noi", partitura reprezentând o comandă din partea concursului "Brave claviaturi". Alături de foarte tinerii competitori s-au aflat şi compozitorii Laura Manolache şi Mihai Vîrtosu, care au scris special pentru "Brave claviaturi" lucrări destinate interpretării în primă audiţie.
Petru Tolea - Premiul I (11 ani)
Impresionantă mi s-a părut a fi apetenţa micilor pianişti (cu vârste cuprinse între 7 şi 18 ani) pentru multitudinea faţetelor creaţiei româneşti, încadrabile într-o paletă stilistică diversificată cu punctul de pornire în tiparele enesciene şi un parcurs ce s-a intersectat cu folclorul stilizat, jazzul, orientările neoclasice şi spectrul larg al expresivităţii contemporane.
Şi dacă sala de spectacole a Centrului Naţional de Artă "Tinerimea Română" a fost impregnată, de-a lungul celor două zile de concurs, cu un regal de spirit românesc în variantă sonoră, deţinătorii premiului I şi ai premiilor speciale au fost invitaţi să-şi reediteze performanţele interpretative în sala Cantacuzină a Muzeului Naţional "George Enescu", în cadrul a două gale ale laureaţilor. Alături pe aceeaşi scenă, animaţi de dorinţa de a ne împărtăşi pasiunea lor pentru universul artei sunetelor, copii de 7-8 ani şi adolescenţi cu un deceniu mai în vârstă ne-au călăuzit, discret dar eficient, printr-un vast labirint stilistic care a inclus atât hit-uri din repertoriul pianistic, precum miniaturile lui Sabin Drăgoi, Bate vesel clapa neagră a lui Alexandru Paşcanu, cele două De-a baba oarba - semnate de Nicolae Chilf şi Constantin Silvestri, sonatinele lui Carmen Petra Basacopol şi Liviu Comes, diverse piese compuse de Tiberiu Brediceanu, Jocurile lui Radu Paladi ori Jocul ţigănesc al lui Tudor Ciortea, cât şi piese mai rar auzite pe scenă, ca Zefir de toamnă de Ciprian Porumbescu, Piesă de concert de Nicolae Kirculescu, Suita pentru copii pe teme populare din Bihor de Sergiu Natra, Uite o lăcustă de G.W. Berger, Joc de Johnny Răducanu, Păpuşa Barbie dansează blues la New York de Paul Rogojină, Rondo à la Münchhausen de Dan Dediu sau Cumpăna clipelor şi Dialoguri pentru pian de Laura Manolache (ultimele două în primă audiţie!), interpretate cu deosebită maturitate şi incontestabil talent de către tinerii "ucenici" ai artei instrumentale cu alură de viitori solişti, slujitori pasionaţi ai muzicii de calitate.
Micii pianişti au vârste cuprinse între 7 şi 18 ani
Asistând la derularea acestui parcurs competiţional cu o evoluţie remarcabilă (pe care-l datorăm integral eforturilor celor două iniţiatoare ale proiectului - profesoarele Rodica Dănceanu şi Georgeta Băcioiu de la Colegiul Naţional de Arte "Dinu Lipatti"), ca şi la cele două gale, mi-am dorit ca aceşti copii prinşi în jocul "bravelor claviaturi" să-şi păstreze afinitatea pentru universul atât de complex al creaţiei româneşti, asumându-şi-l în totalitate ca pe un tezaur de suflet pe care-l pot promova oriunde în lume, odată cu propriile lor valori.