#fnt100 - Festivalul Naţional de Teatru 2018 - în 100 de evenimente.
Director artistic şi selecţioner al Festivalului va fi şi în acest an criticul de teatru Marina Constantinescu. Selecţia oficială a spectacolelor din ţară care vor fi parte din FNT 2018 va fi anunţată la începutul lunii iulie.
Continuând tradiţia iniţiată acum patru ani, ediţia din 2018 a Festivalului Naţional de Teatru îi este dedicată unui artist extrem de special cu care avem şansa să fim contemporani: regizoarea Cătălina Buzoianu - o mare personalitate a culturii române care, prin propunerile sale artistice şi prin activitatea susţinută dedicată învăţământului teatral şi scenei, în integralitatea ei, a influenţat profund teatrul românesc în ultimii 50 de ani.
Iată mai jos câteva detalii ale parcursului carierei doamnei Cătălina Buzoianu, într-un portret realizat de jurnalista Maria Sârbu.
Cătălina Buzoianu - itinerarii teatrale
A cucerit culmi pe tărâmul artei teatrale, suport fiindu-i credinţa în profesiunea pe care şi-a ales-o şi căreia i s-a dedicat zeci de ani. A creat spectacole mari - amprente pe memoria publicului. A cugetat asupra teatrului prin comunicări, conferinţe, ateliere, dialoguri, susţinute aici şi în diverse ţări, dar şi lăsând în volum bucăţi de "file îngălbenite" din caietele sale de regie, de "file albe pentru viitor", descriind totodată "itinerarii teatrale" sau aducând "omagii" oamenilor din viaţa sa. A scris fascinant despre teatru, despre zeii lui, despre muze. A descoperit artişti - fie că i-a căutat, fie că i-a găsit întâmplător; pe mulţi i-a format, cu mulţi a mers până la răscruci de drumuri. A învăţat de la unii şi i-a învăţat pe alţii. Erudiţia ei înmagazinează tezaure ce ţin de această artă considerată efemeră...
Cătălinei Buzoianu i se dedică ediţia din 2018 a Festivalului Naţional de Teatru. E o dovadă în plus că ceea ce a creat de-a lungul anilor se cheamă valoare. A montat frumoase spectacole în diverse teatre. Multe şi variate spectacole - peste o sută!
După absolvirea Facultăţii de Teatru a ajuns la Iaşi, la Naţional, unde, după cum mărturisea, a fost foarte fericită, căci "am făcut multe spectacole, unele incredibile, printre care şi «Bolnavul închipuit» sau «Istoria ieroglifică»". În acea perioadă, 1970-1975, a pus în scenă texte şi la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ. Apoi a plecat de la Iaşi la Bucureşti, unde a montat la Teatrul Bulandra, la Teatrul Mic, dedicându-se şi pedagogiei la Institutul de Teatru şi Film, şcoala în care a rămas vreo trei decenii.
A lăsat urme frumoase şi la Studioul Casandra: în 1979 a pus în scenă, cu studenţii, Romeo şi Julieta de Shakespeare, cu Adrian Pintea. Acel spectacol s-a jucat în Anglia la un festival, iar după reprezentaţie Pintea a fost dus de public pe braţe, de la teatru până la hotel.
Cu totul specială pentru Cătălina Buzoianu a fost "epoca" Teatrul Mic. Între 1979 şi 1985, în calitate de prim-regizor permanent, a înregistrat aici succese remarcabile.
Publicul îşi aminteşte de Să-i îmbrăcăm pe cei goi de Pirandello, Maestrul şi Margareta de Mihail Bulgakov, Yvona, principesa Burgundiei de Witolt Gombrowicz, Dama cu camelii de Alexandre Dumas ş.a.
A revenit la Teatrul Bulandra (din 1985, regizor permanent). Dacă în 1975 aici făcuse Hedda Gabler de Ibsen, când a revenit a montat O dimineaţă pierdută, după romanul Gabrielei Adameşteanu, un succes teatral despre care se vorbeşte şi astăzi. Au urmat, mai târziu, Uriaşii munţilor de Pirandello, Merlin de Tankred Dorst, Patul lui Procust, după Camil Petrescu, Copilul îngropat de Sam Shepard, Petru de Vlad Zografi; Mutter Courage de Bertolt Brecht.
A continuat şi la Mic - unde înainte făcuse istorie - cu alte titluri, printre care Pescăruşul de Cehov, Spirit de Margaret Edson, Lolita de Vladimir Nabokov, Cum gândeşte Amy de David Hare, Furtuna de Shakespeare.
Dar în 1990 i s-au deschis uşile şi în alte teatre: la Teatrum Mundi a regizat Teatrul descompus de Matei Vişniec, Levantul, după Mircea Cărtărescu; la Comedie - Fuga de Mihail Bulgakov; la Teatrul Levant - Pelicanul de August Strindberg; la Teatrul Maria Filotti din Brăila - Chira Chiralina şi Mediterana, după Panait Istrati; la Teatrul Evreiesc de Stat - Golem de Leivik; la Teatrul Dramatic din Constanţa - Penthesyleea, după Kleist. A montat şi în Polonia, Israel, Franţa.
A fost premiată, înainte de 1989, în ţară - Premiul Academiei Române, dar şi în străinătate - în Anglia, Polonia. După 1990 a obţinut mai multe premii UNITER, precum şi premii la Festivalul Naţional de Teatru, unde i s-au jucat mai multe spectacole.
Cătălina Buzoianu a scris trei cărţi: Novele teatrale, Vaporul interior şi Mnemosina, bunica lui Orfeu. Minunate texte!
A educat regizori, printre ei Mihai Maniuţiu şi Alexandru Dabija. De adăugat că acestui minunat om, care este Cătălina Buzoianu, i se datorează venirea în România a regizorului Yuri Kordonsky, cel care a creat atâtea spectacole minunate în Bucureşti şi în teatre din ţară. Într-un interviu acordat revistei Teatrul azi, întrebat cum a ajuns să monteze Unchiul Vanea la Teatrul Bulandra (cu premiera în 2001), Kordonsky a răspuns: "Am cunoscut-o pe Cătălina Buzoianu în Germania, unde conducea un seminar al tinerilor artişti din teatre-membre ale Uniunii Teatrelor din Europa. La final, am făcut schimb de impresii, că ar fi bine dacă cei prezenţi ar merge în diverse ţări să monteze. Peste un an am primit o scrisoare de la directorul Teatrului Bulandra, care mi-a spus că doamna Buzoianu i-a vorbit despre mine şi că el doreşte să mă invite să realizez un spectacol".
Distinsa doamnă Cătălina Buzoianu, deosebit regizor, pedagog şi om, va împlini în data de 13 aprilie 2018, 80 de ani!