O idee simplă dar extrem de eficientă pentru numerosul şi receptivul public din încântătoarea sală de concert din Belgrave Square nr. 1 a fost concepută de ICR Londra, în Anul Centenarului, prin preocuparea curatorului Raluca Cimpoiaşu. În cadrul popularei serii a Concertelor Enescu, în 2018 se desfăşoară un ciclu de patru evenimente speciale (recital precedat de o prelegere) menite să reconstituie, pentru melomanii britanici, 100 de ani de creativitate muzicală românească.
Primul concert al acestui ciclu centenar a avut loc în 1 februarie 2018 şi a fost dedicat Muzicii Primului Război Mondial, beneficiind de interpretarea unui trio format din pianistul Cristian Niculescu, violonista Alexandra Paladi şi violoncelistul Rodin Moldovan, cu o prelegere introductivă susţinută de muzicologul Mihai Cosma.
Cel de-al doilea recital al ciclului, intitulat Muzică în România Mare, s-a concentrat asupra perioadei interbelice, o perioadă de excepţională creativitate culturală şi artistică. Violonista Simina Croitoru şi pianistul Alexandru Burcă au prezentat piese româneşti în premieră britanică, precum Siciliana lui Constantin C. Nottara sau Serenada lui Mircea Chiriac, alături de lucrări mai cunoscute de Paul Constantinescu, George Enescu sau Béla Bartók, puse alături de lucrări de circulaţie internaţională din epocă.
ICR Londra se poate mândri cu faptul că a reuşit să-şi creeze un public constant, care urmăreşte manifestările organizate în somptuosul sediu din Belgrave Square nr. 1. Este vorba despre un discurs variat, plin de conţinut, care reuşeşte să trezească şi mai ales să menţină interesul pentru cultura română şi cei care o reprezintă. Calitatea curatoriatului şi modul eficient de alegere al mijloacelor de expresie sunt doar câteva dintre ingredientele acestui constant succes de public de care se bucură agenda de manifestări a ICR Londra, în contextul în care densitatea şi concurenţa din zona artelor spectacolului este, în capitala Angliei, una dintre cele mai mari din lume.
Chiar de la intrare, cei veniţi pentru recitalul şi respectiv scurta conferinţă care schiţează contextul în care a apărut şi s-a cântat muzica în epocă, sunt întâmpinaţi de o expoziţie compusă din panouri pe care sunt aranjate într-un discurs vizual atractiv fotografii şi documente de epocă privitoare la prezenţa femeilor în efortul de luptă din timpul celor două războaie mondiale. Accentul este pus pe figurile emblematice din spaţiul românesc, alături de câte un panou dedicat femeilor din Anglia şi Scoţia care au avut un aport însemnat în efortul de război. Acest preambul vizual creează o bună premiză pentru percepţia auditivă a creaţiei muzicale româneşti, dar şi a contextualizării acesteia în spaţiul european în perioada interbelică.
Aşadar, un prim contact vizual cu o perioadă istorică, o prezentare însoţită de exemplificări sub forma audiţiei unor scurte fragmente muzicale, un recital cameral live, susţinut de tineri artişti români de cea mai înaltă cotă din ţară sau din diaspora, pentru ca apoi, seara să se încheie cu o reîntâlnire în spaţiosul hol de primire, unde o binevenită socializare se înfiripă în jurul unui pahar de vin românesc. Acesta este formatul pe care l-a propus ICR Londra în dorinţa de a pune sub semnul unei convingătoare varietăţi acest ciclu de manifestări dedicate dimensiunii muzicale a culturii române.
Seara dedicată perioadei interbelice, una dintre cele mai ofertante din istoria muzicii româneşti, i-a avut ca protagonişti ai recitalului cameral - partea cea mai consistentă din program - pe violonista Simina Croitoru şi pe pianistul Alexandru Burcă.
O adevărată revărsare de tinereţe, în care am avut bucuria de a regăsi temperamentul caracteristic tinerilor muzicieni români, o combinaţie unică de virtuozitate, ardenţă şi căldură a modului de comunicare prin intermediul textului muzical, care în cazul de faţă s-a potrivit de minune cu nota poetic-romantică a repertoriului propus.
Duo-ul Simina Croitoru - Alexandru Burcă a fost proaspăt, chiar spontan în anumite locuri şi a impresionat publicul avizat al serii prin bucuria de a cânta împreună, combinată în mod fericit cu afinitatea pentru repertoriul ales.
Tonul robust, clocotitor, cu o vigoare plină de forţă al Siminei Croitoru s-a completat cu lejeritatea cu care interpreta abordează cele mai dificile pasaje de virtuozitate. Un reconfortant subtext ludic a plutit în permanenţă în aerul acestui recital, impresie întregită şi de modul prezent şi complice cu care pianistul Alexandru Burcă a menţinut spiritul general de bună-dispoziţie care a făcut ca timpul să treacă pe nesimţite, pentru ca aplauzele să recheme de câteva ori artiştii pentru un binemeritat bis.
Dacă cititorii din ţară îşi imaginează un public de români din Diaspora la aceste evenimente, greşesc în proporţie de 90 la sută, deoarece una dintre particularităţile acestui spaţiu cultural românesc din centrul Londrei este tocmai faptul că atrage un public străin într-un procent covârşitor, fie că este vorba despre britanici sau despre reprezentanţi ai diplomaţiilor străine la Londra.
În consecinţă, după succesul londonez, modelul ciclului 100 de ani muzică românească ar putea fi preluat şi de alte institute culturale române din lume, reprezentând o modalitate sintetică şi atractivă pentru orice fel de public de a-şi face o idee despre ce a însemnat şi cum a evoluat muzica "clasică" românească de-a lungul acestei perioade.