Aflată într-o stare de tranziţie, între anii 1999-2000 - cu Vladimir Putin pe cale să devină pentru prima dată preşedinte, după ce Boris Elţîn a demisionat, iar el a pus capăt războiului Cecen - filmul Annei Kruglova evocă o Rusie de inspiraţie pseudo-sovietică, într-un cadru simbolic al jocurilor de putere, atât la nivel micro (individul de rând), cât şi macro (puterea politică), în paradigma socio-politică a secolului XX.
Un film în care întâlnim caractere puternice, care indiferent de greutăţile financiare, de cele afective sau de traumele de război, creează imaginea unor personaje reprezentative pentru structura colectivă a poporului rus. Amprenta nefericită pe care conflictele din Cecenia au lăsat-o în interiorul multor case din Rusia este surprinsă prin intermediul unei familii modeste, care îşi aşteaptă fiul cel mare, pe Andrei, să se întoarcă din război, ca să poată lua parte la parastasul fratelui său mai mic, ucis în Cecenia. Atmosfera tensionată la nivelul familiei şi legea străzii sunt redate prin mai multe conjuncturi / episoade din film - probleme financiare, lipsa locurilor de muncă, crime, violuri - care pun în lumină o erodare accentuată a condiţiei politico-istorice, alături de reminiscenţele sovietice muribunde în Rusia anilor 2000.
Filmul reprezintă imaginea unui popor rus în aşteptarea unei schimbări în bine, aşteptare care se prelungeşte şi din cauza individului rus, care nu stă la discuţii atunci când vine vorba de onoare, vodkă sau familie.