Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Povestea unui pierde-vară

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Woody Seinfeld - Povestea unui-pierde vară


septembrie 2018
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Filmul artistic de lungmetraj şi de ficţiune Povestea unui pierde-vară, co-producţie România-Bulgaria 2018, ridică o serie de întrebări.

Ce s-ar întâmpla dacă Woody Allen s-ar hotărî să turneze în film în Bucureşti? Cum ar arăta un sitcom cu 3 prieteni, toţi bărbaţi, vorbind despre orice / nimic dacă Seinfeld s-ar decide să-l plaseze în câteva dintre cafenelele, parcurile şi vechile case ale aceluiaşi oraş?

Cum ar suna umorul lui Allen mixat cu cel al lui Jerry privit prin filtrul căutat non-glamour, anti-spumant, oarecum absurd, al unui (încă tânăr) cineast român, pe numele său Paul Negoescu, omul de-l ştim de la alde Două lozuri sau O lună în Thailanda?

Cum ar arăta Alexandru Papadopol filmat în toată "splendoarea" sa masculină de tânăr gigolo / conf. univ. la UPB privit de un director de imagine precum Ana Drăghici (ce a colaborat cu Negoescu şi la Două lozuri) care, în buna tradiţie Allen-iană, nu ratează nici cea mai mică şansă de a face din personajul principal un ins pe care te-ai enerva să-l ai la masă, te-ai plictisi să-l ai în pat, te-ai repezi să-l iei la palme?

Ce-ar zice Woody când ar afla de Radu Romaniuc, dublura sa ce trăieşte în statul paralel mioritic?

Cum ar broda Seinfeld pe tema difuzorului amplasat în Cireşica (legendara crâşmă plasată dorsal-în-dorsal cu nu mai puţin legendara scenă a Bulandrei Izvor) când l-ar vedea pe actorul de rol etern secundar Rolando Matsangos şezând la masă în costum de epocă, potrivind cu greu recuzita să nu cadă, gustând o berică / cafea / berică / cafea / cafea între două replici?

Cum l-ar aşeza, învârti, zăpăci Allen pe eroul său central între ochii mari şi aşteptările nenumite ale Nicoletei Lefter şi părul răsucit pe degete de juna Crina Semciuc (delicios contre-emploi, de Gopo pentru rol secundar la sigur, de nu l-ar chema pe Negoescu Negoescu)?

S-ar gândi cei doi mari americani să plaseze în cadrul, mai ales, sonor, oarece porumbei meniţi să distrugă bruma de linişte, echilibru, siguranţă, sănătate mentală ale Papadopolului?

Asemenea filmului, seria de întrebări se întrerupe brusc şi fără o concluzie / morală limpede (ruşine, tovarăşi!). Nu se emit judecăţi de valoare, după cum nici pelicula (cu accent pe silabele de final) nu se poziţionează dpdv social, politic, etic, estetic, după cum nici personajul său central nu alege defel, ezită constant, procrastinează cu program.

Creionat după chipul şi asemănarea eroului-om fără însuşiri pe care îl aşază în fiecare cadru, Povestea unui pierde-vară e filmul de dragoste fără dragoste pe care degrabă l-am putea ignora de nu i-am întâlni personajele, situaţiile, replicile şi absurdul la fiecare pas al urbanelor noastre vieţi atât de însetate de sentiment, de semnificaţie, de sens.




 Toate articolele despre Povestea unui pierde-vară
 Toate articolele despre Festivalul TIFF 2018


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

Sageata Alte linkuri: imdb.com
 Alte articole de Mihai Brezeanu


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer