Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici muzică  Sageata  Clickantabil

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Frumoasa şi Bestia, o poveste coregrafică la malul mării


iunie 2018
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Prezentat în premieră publicului constănţean pe data de 10 iunie 2018, baletul Frumoasa şi Bestia, pe libretul lui Horaţiu Cherecheş, adaptare după basmul La Belle et la Bête s-a reluat pe 15 iunie 2018, ca ultim spectacol al stagiunii.

În mod intenţionat am dorit să nu scriu "la cald" despre această poveste pe care nu o mai văzusem niciodată în transpunere coregrafică. Majoritatea dintre noi avem drept cel mai proaspăt reper producţia animată, a cărei coloană sonoră s-a substituit aproape poveştii şi care serveşte cu mare succes ca suport sonor pentru un musical care duce mai departe fascinanta poveste semnată de Gabrielle-Suzanne Barbot de Villeneuve.

Ceea ce am văzut pe scena Teatrului "Oleg Danovski" din Constanţa nu are nici o legătură cu producţia animată din punctul de vedere al universului vizual sau al coloanei sonore şi reuşeşte - apelând la cu totul alte resorturi artistice - să fie un produs artistic încântător.

Horaţiu Cherecheş, care semnează şi regia, coregrafia şi light-designul spectacolului, a recreat pe un colaj din muzica lui Ceaikovski (în cea mai pură tradiţie a baletului clasic) o poveste captivantă, plină de emoţie şi, mai presus de toate, remarcabil de minuţios adaptată unui limbaj coregrafic complex, care a potenţat la înalte valori posibilităţile întregului corp de balet, coordonat în spiritul "vremurilor de aur" de Monica Cherecheş.


Este un sentiment cu totul special, devenit rar, foarte rar pe scenele noastre, cu care spectatorul rămâne în urma vizionării acestui basm coregrafic. Este ceva între un manifest de dragoste necondiţionată pentru inefabilul artei coregrafice şi voinţa, dublată de competenţa de a atinge marea performanţă. În acest fel, Frumoasa şi Bestia de la malul Mării Negre reuşeşte două deziderate extrem de greu de atins, mai ales în anul bugetar de graţie în care ne aflăm. Acela de a nu fi un spectacol provincial, expresie mută a propriei neputinţe, şi acela de a spune povestea cu o voce total nouă, în pofida unei clişeizări pe care gigantul producător al desenului animat a reuşit-o pe deplin la nivel planetar.

Acest spectacol este prin excelenţă un punct obligatoriu pe agenda părinţilor, care pot astfel să arate pe viu celor mici că lucrurile pot fi întotdeauna spuse şi altfel, cel puţin la fel de interesant.


Premiera constănţeană este, în acelaşi timp, şi o demonstraţie, o lecţie şi un omagiu adus limbajului clasic. Într-un climat în care, în special în domeniul artelor spectacolului, mijloacele clasice sunt tot mai asimilate cu nuanţele desuete, creatorii luptând parcă mai mult pe frontul unei competiţii în a fi "cât mai speciali", cu orice preţ, Horaţiu şi Monica Cherecheş preferă să nu-şi aşeze "marca personală"- aşa cum este şi normal de altfel - înaintea poveştii, înaintea artiştilor implicaţi şi (mai grav) a artei coregrafice, ci undeva mult mai în spate. Un tip de modestie care la momentul adevărului, când ecourile celui de al treilea gong se sting, măguleşte spectatorul din prima clipă.

"Beneficiind" de o dotare tehnică uitată de vremuri, spectacolul începe totuşi într-o notă cromatică perfect adaptată lui "a fost odată", luminile reuşind să reliefeze şi să decupeze spaţii, care alături de scenografia semnată de Natalia Kornilova şi de costume dau sens unui discurs coregrafic clasic, dens, cu multe salturi şi prize dificile, dar perfect motivate, susţinute de un corp de balet şi de solişti aflaţi într-o remarcabilă formă fizică.

Povestea se înfiripă firesc, devine convingătoare, iar spectatorul încântat de acurateţea tehnică a mişcărilor ansamblului şi reuşitele soliştilor, care ar fi putut smulge aplauze o dată la 5 minute, de n-ar fi fost dorinţa de a nu fragmenta cursul poveştii, se lasă cucerit de forţa dramatică a personajelor.


Belle - Irina Ganea Mihaiu - de o bunătate neostentativă, serafică şi totuşi atât de puternică, Bestia - Bogdan Bîrsănescu - întruchipare a impetuozităţii, excelent pe tot parcursul dificilului rol, Prinţul - Adrian Mihaiu - emoţionant mai ales în partea a doua, în momentele de graţie alături de prinţesa sa, Zâna - Cecilia Ursul - o adevărată "raţiune superioară", cu excepţionale reuşite, Maurice - Ryan Brown, Gaston - Douglas Stewart, Grujon - Keito Shimomura, Trandafirul - Mizuki Kubota - atât de fragilă, minunată pată de culoare, alături de Lully - Mihai Pâslaru, Beauchamp - Daia Kashiwaba, Lumignon - Yuria Soeta, Violon - Mayu Takahashi, Surorile lui Belle - Renata Soares, Iguacel Sanchez, Bibliotecara - Andrada Ion, Brutăreasa - Mayura Takase, Măcelăreasa - Sayaka Tanno, Cârciumăreasa - Saki Goda, Şeful din port - Mihai Pâslaru şi de Ansamblul companiei de balet a Teatrului, au meritat interminabilele aplauze ale publicului.

Spectacol de echipă, pe care îşi pune semnătura compania constănţeană condusă de Monica Cherecheş, Frumoasa şi Bestia se înscrie între titlurile de neratat pentru toţi cei ce se vor afla mai mult sau mai puţin în trecere prin Constanţa la începutul stagiunii viitoare. O producţie care, adusă la Bucureşti, s-ar juca cu siguranţă cu casa închisă.



 Toate articolele despre Clickantabil


0 comentarii

Spacer Spacer