Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Aurora Borealis: Északi fény / Aurora Borealis: Northern Light

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

În căutarea identităţii - Aurora Borealis: Északi fény / Aurora Borealis: Luminile Nordului


septembrie 2018
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Oricine îşi poate alege prietenii, dar nimeni nu îşi alege familia. O dramă de familie ce reia ideea că istoria îşi pune pecetea asupra destinelor umane este cel mai recent film semnat de renumita regizoare maghiară Márta Mészáros. În septembrie 2018, ea împlineşte 87 de ani şi nu pare să fi obosit în abordarea temelor care au obsedat-o o viaţă întreagă: condiţia femeii în societate, felul în care regimul stalinist a afectat viaţa oamenilor, căutarea rădăcinilor şi explorarea trecutului.

Aurora Borealis spune două poveşti paralele care se intersectează. Olga (Ildikó Tóth) este o avocată din Viena, pasionată de munca ei. Are o relaţie destul de bună cu fiul ei (interpretat de Jákob Ladányi, actor care în viaţa reală este nepotul regizoarei Márta Mészáros), însă e destul de tensionată legătura cu mama ei şi cu fostul soţ. Maria, mama ei octogenară, care trăieşte undeva la ţară, în Ungaria, primeşte o scrisoare misterioasă care o emoţionează profund. Intră în comă şi Olga vine la spital să fie alături de ea. Medicul îi spune că nu îi poate garanta faptul că va supravieţui. "Nimeni nu îşi poate atinge nasul cu limba", zice doctorul zîmbind. Şi totuşi, ca majoritatea eroinelor portretizate de Márta Mészáros, Maria e plămădită dintr-un aluat special. Încăpăţînată în lupta cu viaţa, îi mai dă morţii un bobîrnac şi îşi revine din comă. Încurajată de fiul ei, Olga o trage de limbă pentru că vrea să afle ce secret cutremurător conţinea acea scrisoare. Ştia deja că bărbatul care a crescut-o nu era tatăl ei natural. Nici nu bănuia însă ce alte taine şi mai devastatoare i-a ascuns mama ei, care, încet încet, acceptă să îşi rememoreze tinereţea. "Nu poţi lăsa trecutul să îţi distrugă viaţa", crede ea. Acesta este motivul pentru care a tăcut cîteva decenii. Încerca să lupte de una singură cu fantomele trecutului; ascunzînd o tulburătoare istorie de familie, se proteja pe ea însăşi, dar şi pe fiica ei.

Maria a trecut prin suferinţe greu de imaginat, pentru că a fost nevoită să supravieţuiască într-o perioadă în care Ungaria se afla sub ocupaţie sovietică. L-a pierdut pe bărbatul care a fost iubirea vieţii ei, căci a fost împuşcat pe cînd încercau să treacă împreună frontiera în Austria. S-a confruntat apoi cu experienţa violului şi a maternităţii pe care nu şi-o dorea. Mai în glumă, mai în serios, Márta Mészáros povestea într-un interviu că dacă ea ar fi făcut Pretty Woman, cu siguranţă filmul era despre o prostituată care nu îşi găseşte iubirea. Femeile din toate filmele ei se confruntă cu situaţii limită. Nici Aurora Borealis nu face excepţie şi este un film cu precădere feminin, personajele masculine au un rol secundar în poveste. Femeile sunt însă cele puternice (sau nevoite să fie puternice, în ciuda vulnerabilităţii) şi ele sînt în centrul dramei pe care o spune foarte convingător Márta Mészáros.

Deşi are accente uşor melodramatice şi trecerile temporale sînt uneori cam bruşte şi obositoare (planul retrospectiv şi cel prezent alternează prea des şi cîteodată prea abrupt), Aurora Borealis este o experienţă cinematografică ce nu trebuie ocolită. Cadrele şi culorile sînt atent studiate, emoţia atinge cote remarcabile, iar Mari Töröcsik este absolut senzaţională în rolul bătrînei Maria. O actriţă care joacă excelent şi transmite enorm chiar şi în scenele în care tace, se încruntă sau rosteşte cîte un cuvînt pe un ton mai ridicat. Cuvinte de apreciere merită şi Franciska Töröcsik, foarte frumoasă în rolul tinerei Maria.

Un alt argument în favoarea peliculei Aurora Borealis: Északi fény / Aurora Borealis: Luminile Nordului este fără îndoială renumele regizoarei. Márta Mészáros a fost prima femeie care a reuşit să cîştige în anul 1975 Ursul de Aur la Berlin, pentru filmul Adopţiune. De-a lungul carierei sale impresionante, a adunat zeci de premii la festivaluri internaţionale, printre care şi Marele Premiu al Juriului la Cannes, cu Jurnal pentru copiii mei (1984). Aurora Borealis: Északi fény / Aurora Borealis: Luminile Nordului (2017) i-a adus Premiul Publicului la Festivalul de Film de la Chicago.




 Toate articolele despre Aurora Borealis: Északi fény / Aurora Borealis: Northern Light
 Toate articolele despre Festivalul TIFF 2018


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

Sageata Alte linkuri: imdb.com
 Alte articole de Anca Mureşan


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer