Pe 16 octombrie 2018 a avut loc, deschiderea Festivalului de Pian «Moştenitorii României Muzicale», eveniment organizat de Radio România Muzical. Primul recital a fost susţinut de pianistul Florian Mitrea. Seria de recitaluri este dedicată Centenarului Marii Uniri, aniversând totodată Radio România 90. În Festival au evoluat de asemenea, pianistele Adela Liculescu (17 octombrie 2018) şi Mara Dobrescu (18 octombrie 2018).
În acest prim recital, tânărul pianist Florian Mitrea a oferit publicului venit la Sala Radio, un program solo, cuprinzând: Sonata în do major, op. 53, Waldstein de Ludwig van Beethoven, Melodie ungară, D. 817 de Franz Schubert, Passacaglia de Sigismund Toduţă, Rapsodia ungară nr. 5 de Franz Liszt, Rondo à capriccio de Radu Paladi, precum şi Cântec şi Joc dobrogean de Paul Constantinescu. Recitalul a fost sponsorizat de Clubul Rotary Pipera.
Doamna Cristina Comandaşu, Redactorul şef al Postului de Radio România Muzical, iniţiatoarea unor proiecte muzicale (Ascultă cinci minute de muzică clasică), a prezentat în câteva cuvinte Festivalul de Pian «Moştenitorii României Muzicale» şi a exprimat bucuria de a avea printre noi şi a asculta pe câţiva tineri pianişti valoroşi, care trăiesc şi studiază în străinătate.
Recitalul pianistului Florian Mitrea a fost un eveniment deosebit în peisajul cultural bucureştean. Acest muzician de 29 de ani cântă având atributele unui interpret modern: forţă de transmitere a emoţiei artistice, tehnică pianistică foarte bună, o mare varietate timbrală, spontaneitate, imaginaţie şi preocuparea de a căuta mereu sensurile noi ale muzicii abordate.
Florian Mitrea s-a născut la 23 octombrie 1989 şi s-a format la Colegiul Naţional de Muzică din Bucureşti, unde a studiat cu profesoarele Flavia Moldovan şi Gabriela Enăşescu. A câştigat o bursă de studii la Royal Academy of Music din Londra. La clasa profesoarei Diana Ketler. După ce a obţinut licenţa şi masteratul, din 2014, el predă la catedra de pian a Royal Academy of Music. Este laureat al unor competiţii pianistice precum: Concursul Internaţional de Pian la Royal Academy of Music din Londra de la Glagow, 2017, Concursul Internaţional Hamamatsu, Japonia, 2015, Concursul München (ARD), 2016, Concursul de Pian al Royal Overesas League 2018, Concursul Internaţional Harbin-China, 2018, Concursul Internaţional de Pian de la Verona 2016, Concursul Internaţional de Duo Suzana Szörenyi, 2017. A concertat împreună cu orchestrele Philharmonia din Londra, City of Cambridge, Symphony Orchestra, Collegium Musicum Basel, Filarmonica George Enescu, Orchestra de Cameră Radio. De asemenea, are o activitate camerală susţinută cu Heath Quartet, violonista Chloe Hanslip. În anul 2018 a debutat discografic cu Following the river, o culegere muzicală cu caracter foarte personal. În 2016 a fost desemnat Kawai Global Artist. Este decorat cu Ordinul Muzicienilor din Marea Britanie, iar din 2018 a fost numit Associate of the Royal Academy of Music. În prezent, Florian Mitrea studiază la Academia de pian din Imola, Bologna, Italia, la clasa profesorului Boris Petrushansky.
Recitalul pianistului Florian Mitrea de la Sala Radio a început cu Sonata în do major, op. 53, Waldstein de Ludwig van Beethoven. Lucrarea a fost compusă în 1804, cunoscută şi ca Sonata Aurora, datorită impresiei de luminozitate pe care o sugerează. Ascultând prima mişcare a sonatei, Allegro con brio, am remarcat pulsaţia ritmică a motivului iniţial, pe care Florian Mitrea o stăpânea printr-o voinţă interpretativă admirabilă. Iar tempo-ul alert pe care l-a ales îndelung, înainte de a ataca Expoziţia formei de sonată a contribuit la redarea caracterului muzicii titanului de la Bonn. Staccato-ul avea o pregnanţă de rocă granitică. Cu o răbdare de bijutier prima idee muzicală era insistent reluată. Splendid au fost realizate acele valuri de sporire progresivă a intensităţii sonore care precedau Repriza. Toate acele formule ritmice contratimpate, presărate cu sublinieri de acorduri în sforzando, confereau mult relief naraţiunii muzicale. Partea a doua a sonatei, Introduzione. Adagio molto, un recitativ construit după modelul maeştrilor din Baroc, a debutat pe un plan dinamic de arhipianissimo ce inducea o stare de reverie. O anume atmosferă apăsătoare îţi tăia parcă respiraţia. Urmau fraze muzicale senine încheiate prin semicadenţe, pe acordul de septimă a dominantei tonalităţii fa major. Motivele muzicale obsedante erau redate printr-o diversitate mirifică de nuanţe. Finalul sonatei atacat fără pauză, un Rondo, în tempo Allegretto moderato, a prezentat iniţial un Refren calm, ce pe măsură ce alternanţa sa cu episodicele Cuplete evolua tensional, se precipita către un tempo Prestissimo. Impresionantă a fost demonstraţia de virtuozitate pianistică etalată pe o mare suprafaţă (peste 500 de măsuri).Trilul de pedală clar executat, salturile mâinii stângi, dintr-o extremitate în alta a claviaturii, octavele în glissando din Codă, toate aceste elemente erau executate cu o mare naturaleţe, conducând spre o încheiere triumfală a sonatei.
A urmat Melodie ungară, în si minor, D. 817 de Franz Schubert. Miniatura instrumentală a fost inspirată de un cântec auzit de compozitor în anul 1824, la Zseliz (Slovacia), reşedinţa de vară a contelui Estrehàzy. Iniţial, lucrarea a fost scrisă pentru pian la patru mâini.
În interpretarea lui Florian Mitrea, Melodia ungară a impresionat atmosfera uşor naivă, creată prin discursul muzical cu formule ritmice punctate repetitive, cu suprapuneri de diviziuni excepţionale şi normale (acele triolete de pătrimi la mâna stângă), toate concurând la aspectul dansant al muzicii, dominată de un aer de bunăstare. Acele accente bine înţepate aduceau a muzică lăutărească.
Am ascultat în continuarea recitalului Passacaglia de Sigismund Toduţă, compusă în anul 1943, un omagiu adus lui Johann Sebastian Bach. Ea cuprinde 12 variaţiuni pe un colind românesc Doamne Iisuse Hristoase. Tema acestui cântec de stea a fost expusă în octave, într-o tentă plină de evlavie. Cât de logic a construit Florian Mitrea această lucrare polifonică, gradând tensiunea până la zona culminantă, care a venit precum o izbăvire! Fiecare variaţiune, fie armonică, fie ornamentală ori având tema diminuată ritmic aducea o splendidă prospeţime.
Recitalul a continuat cu Rapsodia ungară nr. 5 de Franz Liszt, o muzică elegiacă, ce prezintă o melodie cu caracter de marş funebru. Calitatea sonoră pe care pianistul serii, Florian Mitrea, a folosit-o în această lucrare subintitulată Héroïde élégiaque a încântat publicul, stârnind aplauze îndelungate.
Am ascultat apoi Rondo à capriccio de Radu Paladi o lucrare miniaturală (1952) în care virtuozitatea este adusă în prim plan. Pianistul Florian Mitrea a redat frumuseţea modalismului care caracterizează muzica populară românească. Toate acele structuri ritmice creau o efervescenţă molipsitoare. Deosebita sa agilitate i-a permis să scoată în evidenţă relieful acestui capriciu muzical.
Pianistul a mai oferit publicului de la Sala Radio, precum şi ascultătorilor Radio România Muzical Cântec de Paul Constantinescu o lucrare cu un profund caracter nostalgic, o temă cu şase variaţiuni. Am fost foarte plăcut surprins de expresivitatea aproape vocală pe care pianistul Florian Mitrea a dezvăluit-o prin intermediul acestei piese cu caracter modal diatonic, aparţinând unui triptic (Trei piese pentru pian).
În încheierea recitalului pianistului Florian Mitrea publicul s-a putut bucura de piesa de mare succes a lui Paul Constantinescu Joc dobrogean. Acel ritm de geampara avea vioiciune. Am admirat velocitatea şi spiritul ludic pe care îl emana această muzică, imitând păcănitori, precum castanietele. Schimbările bruşte de tempo şi atmosferă aduceau un mozaic de culori. Este o piesă de succes, pe care Florian Mitrea a ştiut să o valorifice ca lucrare de final de recital.
Ca bis, Florian Mitrea a cântat o piesă compusă de Dan Popescu.
După recitalul susţinut fără pauză, pianistul Florian Mitrea a oferit o sesiune de autografe în holul Sălii Radio, publicul putând cumpăra şi CD-ul său.