Dorin Ioniţă: În primul rând aş spune nu numai pentru bucureşteni, ci şi pentru cei care vizitează Bucureştiul şi, din fericire, în ultimii ani, există şi din oraşele apropiate de capitală (şi am exemple concrete din Giurgiu sau Ploieşti), oameni care îşi iau abonament şi vin la festival. Vorbeaţi de istoric... A început timid şi a început dintr-o necesitate. Vara nu se întâmpla nimic de acest gen în Bucureşti. Nu toată lumea pleacă în vacanţă şi iar cultura nu intră niciodată în vacanţă. Avem nevoie de cultură, avem nevoie de destindere, avem nevoie de relaxare, iar acest festival mi s-a părut că este o necesitate şi că este foarte potrivit pentru noi, pentru bucureşteni. Era foarte mare nevoie de această îmbinare între destindere şi un mediu cultural de înaltă ţinută.
O.Ş.-P.: De ce aţi ales Ateneul Român ca loc de desfăşurare al acestui eveniment?
D.I.: Ateneul Român este clădirea emblematică, clădirea simbolică a culturii româneşti. Şi nu este vorba numai de arhitectură dar şi de ce s-a întâmplat acolo încă de la începuturi, de destinaţia acestei clădiri, de simbolistica pe care o sugerează fresca din interior... Eu simt o energie pozitivă degajată de acest monument care este clădirea simbol a Bucureştiului şi cred că nu numai eu o simt.
O.Ş.-P.: La prima ediţie au fost majoritare concertele camerale, alternate cu concertele simfonice ale Orchestrelor Române de Tineret. Acum avem foarte multe concerte simfonice. Cum s-a ajuns la această formulă?
D.I.: Am ajuns aici de la dragostea pe care o port acelui proiect pe care l-a iniţiat prietenul meu Marin Cazacu, Orchestrele Naţionale de Tineret ale României. Eu am crezut în proiectul lui, mi s-a părut formidabil, binevenit, educativ şi cultural în acelaşi timp. Ne-am gândit să punem nu în concurenţă, ci în context, şi alte orchestre de tineret din Europa. Tinerii noştri, şi nu numai tinerii noştri, ci şi publicul, trebuie să vadă unde ne poziţionăm în Europa din acest punct de vedere. Am pus în context aceste orchestre de tineret, dar pe lângă tineri aveam nevoie în program şi de artişti consacraţi, de la care tinerii să aibă de învăţat. Sigur, nu a pornit uşor. Primul concert, îmi amintesc, cu o oarecare nostalgie, a fost cu Mihaela Martin şi Frans Helmerson, două nume mari. Atunci am avut în sală 70 de spectatori cu invitaţi cu tot. Toată lumea îmi spunea că sunt nebun, cum adică "concert de vară". Era absolut nou. Puţini au fost cei care au crezut în proiectul acesta. Eu m-am încăpăţânat şi am continuat, iar în 2018, anul trecut, cele 12 concerte din Vara Magică au fost sold-out.
O.Ş.-P.: Acum aţi gândit maniera de acces, intrare liberă, bilete?
D.I.: Niciodată nu a fost cu intrare liberă şi niciodată nu va fi aşa. Pentru că la intrare liberă nu va veni nimeni. E important să dăm valoare acestor concerte. Sigur că ne-am străduit ca biletele să fie cât mai aproape de preţul pe care îl au în stagiune acele bilete subvenţionate, deşi susţinerea financiară este mult mai complicată în cazul unei organizări private. Nu este neapărat o afacere.
O.Ş.-P.: Faţă de prima ediţie, când aveaţi mai puţină lume în sală, acum aveţi săli arhipline. Cum a crescut totul, de la public, la program, la nivelul repertoriului...
D.I.: Nici la început nu a fost un nivel scăzut al invitaţilor şi repertoriului, şi nici al costurilor. Sigur, Mihaela Martin, Liviu Prunaru au venit de la prima ediţie.
O.Ş.-P.: Dar rezonanţa şi mai ales numărul numelor importante a crescut. Atâtea orchestre străine... Mulţi tineri, care ofereau o experienţă sonoră, dar şi vizuală foarte plăcută celor aflaţi în sală.
D.I.: În mod indirect, aceşti tineri din orchestrele din afară contribuie la promovarea imaginii Bucureştiului. Întotdeauna ţii minte când ai fost în tinereţe undeva. Când ajungi la maturitate şi te duci, ştiu eu, la Viena, la Istanbul sau în altă parte, mai uiţi, însă în tinereţe ţii minte întotdeauna unde ţi-ai făcut vacanţa sau unde ai fost. Muzicienii din orchestrele de tineret de astăzi vor fi turiştii de mâine. Arătându-le că Bucureştiul are lucruri de calitate, are oameni plăcuţi, ei vor reveni peste ani ca turişti. Când vor ajunge mari artişti, ei vor spune "Da, am fost la Ateneul Român, la Bucureşti!", şi îşi vor aminti cu bucurie. Acesta este un mod de a face o imagine pozitivă Bucureştiului.
O.Ş.-P.: Această idee de turism cultural a urmărit-o şi Festivalul "Enescu" în ultimii ani, însă vara, parcă, într-adevăr sunt tot mai mulţi turişti în Bucureşti. Aţi reuşit să găsiţi o formulă de a lega direct festivalul de aceste grupuri de turişti care vin în Bucureşti?
D.I.: Nu în mod organizat. 20-30% din publicul de vară sunt turişti străini, dar ca să organizezi să vină organizat grupuri, asta înseamnă că trebuie cu cel puţin un an înainte, atunci când se vând pachetele turistice, să ştii ce vei face în anul următor, ori la noi este imposibil, cel puţin în momentul acesta. Finanţarea fiind privată, trebuind să alergi după bani, e foarte greu de spus cu un an înainte ce fel de pachete vei vinde, pentru a include într-un pachet turistic un concert la Ateneu, când tu nu ştii ce bani o să ai. Nu pot să îmi asum riscul să pun o pată pe activitatea mea sau pe Bucureşti şi atunci, am rămas la stadiul de intenţii bune, de discuţii demarate. Când festivalul acesta va căpăta o astfel de notorietate încât să se ştie că este un lucru bun pentru Bucureşti, atunci voi putea să creez şi eu certitudine.
O.Ş.-P.: Mai sunt foarte puţine săptămâni până va începe Vara Magică 2019. Care ar fi momentele de forţă repertorială ale acestei ediţii? La ce credeţi că se va înghesui publicul, deşi ne dorim ca toate cele 13 concerte să fie sold-out. Dar întotdeauna sunt unele concerte mai râvnite...
D.I.: Lumea se va înghesui la 13 concerte, categoric. Cum să nu se înghesuie la primul concert pe care l-am numit Văpaie şi Destin cu Horia Andreescu - dirijor şi Sergey Malov - vioară. Eu nu l-aş rata. Peste 10-15 ani sunt convins că ne vom dori să mai poată veni Sergey Malov la Bucureşti, este un mare violonist, pe care îl aşteaptă o cariera formidabilă. Al doilea concert, Alexandru Tomescu şi Omar Massa - Stradivarius însoţit de bandoneon, de neratat aş spune. Acestea sunt primele, pe 10 şi 11 iulie 2019.
O.Ş.-P.: Concertele sunt programnate miercuri şi joi pe parcursul a şapte săptămâni.
D.I.: Sigur. Am vrut să atragem şi publicul care este în oraş în timpul săptămânii dar pleacă în week-end, alături publicul nostru fidel. Urmează concertul Arome muzicale nordice cu Orchestra Naţională de Tineret a Danemarcei. În momentul în care am transmis celor din Danemarca titlul concertului le-am dat idee să mai adauge în program lucrări nordice... le-a plăcut ideea. Urmează Orchestra Română de Tineret cu Cristian Mandeal, după părerea mea şi nu doar a mea, cea mai bună orchestră românească la acest moment. Este singura care a cântat în atâtea săli celebre din Europa şi Statele Unite... Am ajuns pe 24 iulie 2091, când vine Orchestra Naţională de Tineret a Portugaliei, prezentă pentru a doua oară în România, cu lucrări de Beethoven. De altfel, vom avea foarte mult Beethoven în vara asta. După succesul de acum trei ani al acestei orchestre, sunt convins că lumea va veni din nou. Am trimis atunci un reportaj în Portugalia şi după concert, a doua zi, aveam 25.000 de vizualizări în Portugalia. 25.000 de vizualizări de tineri, cu siguranţă. Iar acum, tot ce este pe site-ul meu, este preluat pe site-ul Orchestrei Naţionale de Tineret a Portugaliei, ei traduc toate comunicatele în portugheză şi engleză şi le distribuie. Contează foarte mult pentru ei şi aşa devine Bucureştiul mai cunoscut în Portugalia. Avem şi muzică barocă cu Rodica Vică, dirijor Gabriel Bebeşelea. Aici am experienţa de anul trecut, când la muzică barocă sala a fost plină, sunt convins că lumea va reveni. Pe urmă, pe 31 iulie 2019, vom putea vedea pepiniera Orchestrei Române de Tineret şi mai exact orchestra Romanian Sinfonietta dirijată de Horia Andreescu - cu violonistul Alexander Sitkovetsky solist, care nu mai are nevoie de recomandări - este a patra oară când vine la festivalul Vara Magică. Concertul "Sunetele Destinului" de pe 1 august 2019 este susţinut de pianistul Constantin Sandu - un român stabilit în Portugalia de aproape 30 de ani, de violonistul Rafael Butaru - concert maestru al Orchestrei Române de Tineret, al Orchestrei Operei Naţionale şi al Filarmonicii "George Enescu" la acest moment şi de Răzvan Suma la violoncel. Urmează pe 7 august 2019 un concert inedit, pe care l-am botezat Vioara - Regina instrumentelor. Gabriel Croitoru - vioară, alături de o orchestră de viori şi atât. Ideea a pornit, dacă vreţi, de la concertele cu 100 de violoncele. Am vrut să fac un concert o orchestră compusă din mnai mulţi interpreţi la acelaşi instrument. Pe 8 august 2019 revine Orchestra Română de Tineret dirijată de Cristian Mandeal, care după aceea va pleca la Hamburg. Programul va cuprinde Richard Wagner - Preludiu şi Moartea Isoldei, Richard Strauss - Suita "Cavalerul Rozelor şi mă opresc aici, restul va descoperi publicul. Este un program foarte pretenţios, dar în acelaşi timp şi foarte atractiv pentru public. Pe 14 august 2019 avem un concert cu Artişti de legendă şi aceasta va fi o surpriză, iar pe 15 august 2019 Kamerata Kronstadt cu Anotimpurile - de la Vivaldi la Piazzolla. Vom încheia pe 21 august 2019 cu Creaţii Fantastice - Orchestra Naţională de Tineret a Olandei, în program Rahmaninov, Stravinski şi Berlioz cu Simfonia fantastică.
O.Ş.-P.: Este cel mai dens festival Vara Magică de până acum, cu cele 13 concerte în 7 săptămâni?
D.I.: Din punct de vedere numeric, da. Este record. Anul trecut au fost 12, anul acesta este recordul, cu 13 concerte. Iar dacă avem două concerte pe săptămână, miercurea şi joia, ele nu vor fi repetate, ci în fiecare zi alt concert.
O.Ş.-P.: Într-adevăr este o ofertă repertorială de nerefuzat. Unde se găsesc biletele pentru aceste concerte?
D.I.: Bilete.ro sau prin site-ul lanto.ro care direcţionează către platforma bilete.ro, dar şi la casa de bilete a festivalului de la Ateneul Român care va fi deschisă de luni, 17 iunie 2019, la intrarea din strada Franklin.
O.Ş.-P.: Foarte interesantă formula de ticketing şi, sperăm, eficientă. Vă urăm mult succes domnule Dorin Ioniţă şi sperăm să avem un festival cel puţin la fel ca cele de până acum, dacă nu cu şi mai mult public în sălile de concert, pentru că ceea ce se întâmplă pe scenă la Vara Magică este la un nivel foarte, foarte înalt.