Prin filmele secţiunii dedicate persoanelor LGBTQ+ vom cunoaşte o fascinantă femeie trans care îşi deapănă povestea precum o adevărată Şeherezadă modernă pasionată de filmele lui Ozu şi vom parcurge, împreună cu o tânără regizoare din Argentina, un traseu menit să recompună puzzle-ul trecutului tatălui, un bărbat homosexual care a făcut tot posibilul să ascundă familiei această parte importantă a personalităţii sale.
Unul dintre documentarele relevante ale secţiuni este OUT, format exclusiv din scurte clipuri video postate pe internet de tineri şi tinere care decid să le spună celor din familie că sunt lesbiene, homosexuali, bisexuali sau trans. Filmul lui Denis Parrot prezintă o stare de fapt relevantă a epocii actuale - nonşalanţa tinerilor din întreaga lume de a-şi căuta şi, mai ales, de a-şi accepta şi declara propria sexualitate.
Un alt subiect popular şi controversat în România ultimilor ani, dar şi în alte state din lume este cel al familiilor "tradiţionale". Deoarece credem că acest concept trebuie nuanţat şi înţeles într-un context al epocii noastre, vom prezenta în martie 2019 la Bucureşti patru documentare despre familii contemporane - copii crescuţi de părinţi adoptivi, familii în care rolurile ştiute se transformă şi în care armonia e doar o aparenţă, în spatele căreia se ascund vini neasumate de mai multe generaţii.
Filmul ucrainean My father is my mother's brother / Tatăl meu este fratele mamei începe cu o secvenţă între fraţi, Ania şi Tolik, o întâlnire între două personaje ce par a fi nişte fiinţe naive şi copilăroase, aruncate brusc în lumea adulţilor. Ulterior apare în peisaj Katia, fiica Aniei şi nepoata lui Tolik, iar iţele acestei micro-familii ni se dezvăluie încet-încet. În mare, Katia îşi petrece copilăria cu Tolik, vizitând-o ocazional pe mamă, al cărei dezechilibru psihic o ţine în izolare, mai întâi în solitudinea unui apartament întreţinut de unchi, apoi într-un spaţiu instituţionalizat şi destul de mohorât. Documentarul e o privire tandră asupra celor trei, un puzzle eliptic despre viaţa în exilul propriei minţi.
În secţiunea Superfemei sunt incluse cinci documentare realizate de cinci regizoare care explorează poveştile unor femei care au trecut şi încă mai trec prin încercări extreme, acţionând activ pentru a le înlătura. În comunităţi ultra-conservatoare, în ţări sărace, dar şi în ţări occidentale, foarte multe femei se confruntă cu încălcări grave şi constante ale drepturilor omului sau cu abuzuri de diverse feluri. Încercăm să ne deschidem ochii şi mintea şi să învăţăm de la ele ce trebuie făcut pentru ca viitorul să arate mai bine.
Documentarul I had a dream / Am avut un vis al regizoarei Claudia Tosi, le are drept protagoniste pe Daniela, activistă locală a unui partid italian şi pe Manuela, deputat în parlamentul Italian. Filmul documentează transformările vieţii politice din Italia ultimilor zece ani şi tranziţia ameninţătoare către un nou tip de a face politică: populismul. Deşi percepute iniţial drept oameni obişnuiţi care-şi doresc să aducă o schimbare în bine în societatea italiană prin intrarea în viaţa politică, acum cele două au ajuns să fie considerate simple membre ale unei clase privilegiate, cea a politicienilor, iar impactul pe care aceste etichete îl are asupra lor se întrevede în gândurile din ce în ce mai dese de a depune armele şi a renunţa la a mai încerca să facă politică. Filmul a obţinut în 2018 trofeul importantului festival dedicat filmelor documentare de la Leipzig.
Secţiunea Munca aduce trei documentare care prezintă diferite comunităţi de muncitori - urmaşi ai imigranţilor anilor 1960 sau tineri francezi din zone rurale - observate în zilele noastre. Filmele aduc în discuţie problema sclaviei moderne, a drepturilor încălcate de angajatori, dar şi a lipsei de oferte pe piaţa de muncă actuală.
Documentarul regizoarei maghiare Bernadett Tuza-Ritter, A woman captured / O femeie capturată schiţează portretul lui Marish, menajera unei familii middle-class din Ungaria. Cu cât pătrundem mai mult în lumea acestei femei, perspectiva se schimbă şi ne dăm seama că ceea ce vedem e de fapt o demitizare, o demascare a unei situaţii greu imaginabile în societatea contemporană: sclavia modernă. Marish nu numai că nu primeşte niciun fel de remuneraţie pentru munca şi timpul dedicat familiei pe care o serveşte, dar demnitatea îi este pusă la încercare prin numeroase umilinţe, bătăi şi chiar un şantaj mârşav.
Selecţia acestui an cuprinde şi trei secţiuni care au devenit deja tradiţionale pentru festivalul One World Romania: ele sunt dedicate justiţiei, activiştilor şi persoanelor cu dizabilităţi.
Secţiunea Forme de justiţie conţine cinci filme europene şi un documentar brazilian. Vom afla în martie povestea demiterii primei preşedinte femei a Braziliei, Dilma Rousseff, vom cunoaşte cinci bărbaţi condamnaţi pentru pedofilie într-o închisoare atipică din Corsica şi ne vom plimba printr-unul dintre cele mai vechi şi renumite tribunaluri din Paris, aflând istoricul, utilitatea şi elucidând misterul fiecărui colţişor al acestuia.
Unul dintre filmele reprezentative ale secţiunii este Procesul / The Trial, cel mai recent documentar al regizorului Sergei Loznitsa, alcătuit exclusiv din materiale de arhivă care explorează conceptul de justiţie ca spectacol prin intermediul unuia dintre primele procese staliniste din anii '30 intentat împotriva unor economişti acuzaţi că plănuiau o lovitură de stat împotriva guvernului sovietic.
În secţiunea intitulată Noi posibilităţi am adunat poveştile mai multor activişti care luptă pentru a apăra drepturile lor şi pe ale comunităţilor din care fac parte, dar şi pentru a pune o fundaţie mai bună şi mai corectă lumii contemporane. În documentarele pe care le vom prezenta în martie 2019, ei luptă pentru a salva o pădure din Paraguay de exploatarea corporaţiilor protejate de guverne corupte, se alătură cu idealism revoluţionar rebelilor din Douma, Siria, trăind alături de ei zi de zi şi încercând să probeze în ce măsură arta poate avea un rol în reconstrucţia unei ţări distruse de război, sau luptă, în Congo, pentru democratizarea unei ţări al cărei preşedinte amână cu anii organizarea de noi alegeri şi îşi tratează cetăţenii protestatari cu gloanţe.
Unul dintre filmele importante ale secţiunii este Separarea / La Grieta, regizat de Yrene Yague Herrero şi Alberto Garcia Ortiz. Documentarul prezintă lupta unor familii istoric marginalizate din Spania de a rămâne în locuinţele sociale închiriate de la stat. Această luptă capătă noi valenţe şi semnificaţii din momentul în care aceştia descoperă puterea comunităţii de a se organiza şi de a acţiona pentru a apăra drepturile membrilor săi.
Secţiunea O altă realitate ne poartă în familiile şi în universurile unor persoane cu diferite dizabilităţi mentale, în încercarea de a demonta prejudecăţi, de a învăţa să îi descoperim în adevărata lor complexitate şi de a constata cât de important este pentru cei din jur că există, chiar dacă modul în care îşi reprezintă realitatea este atât de diferit de al celorlalţi.
De exemplu, Ce nebunie" / Quelle folie, documentarul lui Diego Governatori, ni-l prezintă pe Aurelien, care suferă de sindromul Asperger, o tulburare din spectrul autist ce se caracterizează prin dificultăţi semnificative în interacţiunea socială şi în comunicarea nonverbală. Realizatorul ne pune faţă în faţă cu el, pe toată durata filmului, forţându-ne să reflectăm la tot felul de lucruri, unul dintre cele mai importante fiind chestionarea conceptelor de "normalitate" şi de "boală".
Abonamentele generale şi cele de 5 intrări sunt disponibile în reţeaua Eventbook. Rămâneţi conectaţi la canalele oficiale One World Romania - pe facebook şi blog, pentru a afla ultimele noutăţi despre ce pregătim pentru cea de-a 12-a ediţie a festivalului şi pentru toate proiectele asociaţiei!
De acum înainte puteţi susţine misiunea Asociaţiei One World Romania şi dezvoltarea proiectelor asociaţiei, devenind "Prieten OWR". Aflaţi mai multe despre ce înseamnă să fiţi alături de noi ca "Cinefil"sau ca "Suporter" de aici.
Organizator: Asociaţia One World Romania
Partener principal: Programul Statul de Drept Europa de Sud Est al Fundaţiei Konrad Adenauer
Cu sprijinul: Administraţia Fondului Cultural Naţional, Centrul Naţional al Cinematografiei, Primăria Capitalei prin ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, UNHCR - Agenţia ONU pentru Refugiaţi, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie
Parteneri: Ambasada Franţei în România, Institutul Francez din Bucureşti, Goethe-Institut Bucureşti, Forumul Cultural Austriac, Ambasada Suediei, microFILM
Sponsori: BOSCH
Partener logistic: DHL
Partener digital: Canopy
Bilete prin: Eventbook
Partener de monitorizare: mediaTRUST