Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici muzică  Sageata  Articole diverse

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Ionel Perlea - înregistrări istorice


aprilie 2019
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Am mai vorbit şi cu o altă ocazie despre faptul că multe documente sonore ale artiştilor români au fost reeditate pe disc compact în Japonia în condiţii de excepţie. Nu numai înregistrări de referinţă ale Electrecordului precum Simfonia a X-a de Şostakovici sub bagheta lui Constantin Silvestri sau integrala simfoniilor de Beethoven dirijate de George Georgescu - doar o parte din ele au fost publicate şi în ţară. Dar şi din arhiva radioului ca de exemplu concertul Filarmonicii din Viena sub bagheta lui Herbert von Karajan de la Festivalul George Enescu din 1964.

Din ultima categorie face parte şi setul de două CD-uri care conţin o parte din înregistrările concertelor susţinute de Ionel Perlea în România în 1969, în compania orchestrelor bucureştene. Ele reprezintă deocamdată cele mai importante mărturii ale artistului în repertoriul simfonic.


"În repertoriul simfonic" deoarece, cel puţin în Occident, Perlea este îndeosebi cunoscut ca dirijor de operă. Aceasta se datorează în special versiunilor pentru mulţi neegalate a unor lucrări precum Aida, Rigoletto, Manon Lescaut sau Lucrezia Borgia cu distribuţii de vis. Printre cântăreţii care au participat la imprimări se află nume de legendă ca Licia Albanese, Fedora Barbieri, Jussi Björling, Montserrat Caballé, Boris Christoff, Alfredo Kraus, Robert Merrill, Zinka Milanov sau Leonard Warren. O companie selectă în care Perlea s-a remarcat adeseori fiind chiar numit de critici "eroul înregistrării".

Desigur că a imprimat şi lucrări orchestrale. Din păcate circumstanţele au fost în general neprielnice: orchestre de mâna a treia, timp limitat sau uneori inexistent pentru repetiţii, număr redus de sesiuni. Dar de astfel de condiţii au "beneficiat" şi alţi titani ai baghetei cum ar fi Jascha Horenstein, Otto Klemperer (exceptând, evident, sfârşitul carierei) sau Hermann Scherchen.

Trebuie recunoscut că orchestrele bucureştene de la sfârşitul anilor '60 nu erau nici ele chiar de prima clasă. În special sunetul suflătorilor din lemn lăsa mult de dorit. Unele solo-uri sugerează că cel puţin o parte a problemei se datorează instrumentelor de proastă calitate.

Cel puţin Perlea a avut mai mult timp pentru repetiţii. Nu suficient pentru a elimina greşelile de execuţie care nu sunt puţine. Dar destul ca să reuşească să-şi imprime viziunea asupra pieselor interpretate. Şi dacă falangele răspund cu mult entuziasm dar puţină fineţe, ele dau de asemenea dovada unui uriaş potenţial. Putem doar specula cum ar fi putut suna o orchestră formată din cei mai buni muzicieni, înzestrată cu instrumente corespunzătoare şi lucrând săptămână după săptămână cu un mare dirijor. Potenţial nerealizat nici peste o decadă când Sergiu Celibidache a fost oaspete, din nou doar pentru câteva concerte.

Este adevărat că nici starea sănătăţii nu îi permitea lui Perlea o colaborare mai frecventă cu orchestrele noastre. Dar cel mai mare obstacol a fost desigur situaţia politică. Mulţi i-au reproşat dirijorului că, vizitând România comunistă, ar fi susţinut indirect regimul. Nimic mai fals. Perlea ştia că nu mai avea mult de trăit şi dorea să-şi vadă pentru ultima oară locurile natale. Urma să se stingă după un an, pe 29 iulie 1970, în aceeaşi zi ca Sir John Barbirolli. A doua zi, pe 30 iulie, a decedat şi George Szell.

Unii melomani îşi amintesc probabil că o parte din concerte au fost difuzate pe LP de Electrecord în anii '80: Simfonia a V-a de Beethoven, Simfonia a I-a de Brahms (ambele cu orchestra Filarmonicii George Enescu), Simfonia a I-a de Enescu şi Omagiu lui Enescu de Theodor Grigoriu (cu Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii, cum se numea atunci Orchestra Naţională Radio). Toate au fost reeditate în Japonia. Li se adaugă suita Tablouri dintr-o expoziţie de Musorgski / Ravel, o lectură plină de energie a cărui tempo rapid contrastează cu cel mai măsurat ales de dirijor în lucrările lui Beethoven şi Brahms. Cât despre simfonia enesciană, Perlea semnează una din versiunile de bază, alături de cele a lui Constantin Silvestri şi, mai recent, Hannu Lintu.

De menţionat că Simfonia a V-a de Beethoven a fost publicată pe CD şi de Electrecord în anul 2000. Iar în 2014 Editura Casa Radio a editat două alte lucrări: Preludiu la după-amiaza unui faun de Debussy cu orchestra Filarmonicii George Enescu şi Preludiu si moartea Isoldei din opera Tristan şi Isolda de Wagner în compania Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii. Acelaşi CD ne oferă posibilitatea de a-l aprecia pe Ionel Perlea şi în ipostaza de compozitor. Şi dă speranţa că într-o zi, poate, vom asculta şi celelalte piese încă rămase în arhivă: uvertura operei Oberon de Weber (cu Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii), uvertura operei Flautul fermecat de Mozart, poemul simfonic Till Eulenspiegel de Richard Strauss, suita din baletul Nunta în Carpaţi de Paul Constantinescu şi Rapsodia a I-a de Enescu, toate în compania Orchestrei Filarmonicii George Enescu.

 

Ideal ar fi ca integrala concertelor să se publice în ţară. Ele păstrează un moment unic, irepetabil, de o valoare nu doar istorică, dar şi muzicală. Şi care trebuie redescoperit de fiecare nouă generaţie.

Video: Ionel Perlea în România;




 Toate articolele despre Articole diverse


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de George Andrei


Alte articole

 O săptămână la Salzburg - Însemnări din festival, George Andrei
 Opeth contra Dream Theater - Artmania, 2019, Cristian Geambaşu
 Dirijorul Yuri Botnari oferă acces gratuit la CD-ul său cu Simfonia I de Ceaikovski, Comunicat de presă
 Ediţie jubiliară cu numărul XX - Festivalul Internaţional Enescu şi muzica lumii, 2019 la Sinaia, Comunicat de presă
 Moştenitorii României muzicale: pianista Axia Marinescu la Sala Radio, Comunicat de presă
 Toate articolele despre Articole diverse


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer