Scenariul dezvoltat de Jean-Claude Carrière şi Louis Garrel din replici savuroase, nu pretenţioase sau cu iz sclifosit, ci pur şi simplu fireşti, atrage atenţia de la bun început prin fancheţea lui neostentativă. Nu întâmplător a fost premiat la San Sebastian 2018. Actorii sunt admirabili. Louis Garrel, bărbatul fidel, docil şi înţelegător, în rolul Abel, este un Tony Musante mai chipeş, mai viril, în mod vădit adorat de femei, Laetiţia Casta în rolul oscilantei Marianne este mai seducătoare decât Catherine Deneuve, iar Lily-Rose Depp, în rolul îndrăgostitei Eva, sora decedatului Paul, soţul ales arbitrar de infidela Marianne, e frumuseţea ingenuă, vaporoasă, evident mai mult decât un topmodel de renume mondial pe lângă frumuşelul ei tată, "corsarul din Caraibe". De un farmec deosebit e puştiul Joseph, copilul Mariannei (poate şi al lui Abel, nu se ştie precis), un fel de Gavroche intrigant, fără revoluţie. Bănuielile lui în legătură cu moartea lui Paul (virtualul lui tată, în orice caz, tatăl lui oficial) susţin o parte a comicului picurat din pipeta inteligentă a scenariştilor.
După trei ani trăiţi împreună, în apartamentul ei, senzuala Marianne îl anunţă pe Abel că e însărcinată. Nu cu el, ci cu Paul, prietenul lui Abel. Se despart, dar acţiunea filmului începe propriu-zis după opt ani, la moartea subită a lui Paul, după care Joseph începe să bage fitile între cei doi care vor să reînceapă convieţuirea. Personajele au o eleganţă tipic franceză în abordarea cu luciditate a situaţiei şi în tratarea raporturilor dintre ele. Triunghiul amoros clasic e şarmant în sine şi aduce multe nuanţe şi elemente-surpriză. Eva, eterna ispită, îşi vâră coada avansurilor, dar Abel, după ce a muşcat din măr, rămâne fidel şi când înşală. De ce? Situaţiile amuzante prin care trece eroul vă vor dezvălui secretul. Nu vi le spun. Trebuie să vedeţi filmul. Merită!
Descarcă programul TIFF 2019 aici..