O receptare critică lipsită de un astfel de preambul informativ este din start nepotrivită şi, în cel mai rău caz, ar excita la speculaţie. Căci autenticitatea variantei disponibile ţine de împrejurări extraordinare - douăsprezece variante anterioare care nu mai există, patru variante ulterioare care, la fel, sînt fantome, şi o variantă bastard renegată de regizor. Aceste consideraţii nu trebuie interpretate drept o minimizare sau trivializare a filmului lui Demian, ci doar ca insistenţe asupra valorii sale de document.
Comedia lui Demian prezintă cîteva zile de turnură în viaţa lui Ene Lelea, un bărbat prins între un mariaj început cu stîngul şi preşedinţia unui CAP. Demian foloseşte din plin personajele gîndite ca locuitori ai satului optzecist din România pentru a contura o comunitate restrînsă şi agitată. În ciuda unei lentori narative cu care filmul înaintează, miza lui Demian pare să fie aceea de a impregna un ritm alert - între primele cadre, care prezintă pregătiri şi o nuntă vioaie, şi ultimul cadru, cel pe repede-'nainte cu un joc de fotbal, personajele lui Demian sînt într-o continuă forfotă, iar filmul nu ia pauză de la ele decît foarte rar - cadrele aerisite, lipsite de prezenţă umană fiind, dacă nu inexistente, atunci cu siguranţă foarte puţine. Funcţia lui Ene Lelea (dar şi problemele sale în dragoste) conduc spectatorul printr-un tur de forţă comic în care personajele vin şi pleacă, fiecare cu problemele lui, de multe ori conturîndu-se ideea hazardului şi coincidenţei pentru a plusa elementul comic. Forma difuză a filmului nu opreşte Baloane de curcubeu din a rămâne una dintre cele mai interesante producţii ale cinemaului românesc optzecist, ci chiar îi potenţează elementele pitoreşti remarcabile.
(Călin Boto este critic de film şi redactor Film Menu)
Baloane de curcubeu va fi proiectat în prezenţa regizorului, în cadrul Festivalului Filmului European, pe 14 iunie 2019, ora 18:00, la Cinema Pro din Bucureşti.