Filmele din secţiunea principală se vor caracteriza printr-o mare diversitate de formate, genuri şi estetici şi vor urmări trei direcţii generale. Prima dintre acestea este trasarea istoriei discriminării romilor de-a lungul secolului al XX-lea; un accent deosebit va cădea pe exterminarea lor sistematică şi relativ puţin cunoscută care a avut loc în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, subiect care se află în centrul filmului A fi ţigan (1970, regia Peter Nestler), şi ulterior pe modul în care persoanele de etnie romă au rămas într-o neschimbată stare de precaritate pe fondul schimbărilor politice şi economice care au marcat Europa Centrală şi de Est la finalul mileniului, precum în Sterp (Ungaria, 1995, regia Tamás Almási).
O altă categorie va fi cea a filmelor care îşi propun să facă dreptate unor figuri marcante pentru comunitatea romă, aducându-le sau readucându-le în atenţia publicului larg: printre acestea se numără chitaristul Django Reinhardt (Franţa, 1957, regia Paul Paviot) şi activista Katarina Taikon (Suedia, 2015, regia Lawen Mohtadi, Gellert Tamas). Nu în ultimul rând, secţiunea principală va cuprinde mai multe priviri din interior asupra istoriei, tradiţiilor şi valorilor specifice comunităţii, sub forma filmelor realizate de cineaşti de etnie romă: Tony Gatlif (Latcho drom), Katalin Bársony (Cât mai e până la stele) şi George Eli (În căutarea celui de-al patrulea cui).
Întreaga zi de sâmbătă, 21 martie 2020, va fi consacrată temei centrale. Aceasta va începe la Mezanin la ora 11, cu două ateliere pentru copii susţinute de Fundaţia Agenţia Împreună, pornind de la seria de cărţi cu super-eroi romi Zurali şi Zuralo. Ulterior, tot la Mezanin, de la ora 15.00, va avea loc dezbaterea intitulată "Ce ne facem când reuşim?". Activişti, sociologi şi academicieni printre care se numără Mircea Toma, Vasile Dâncu, Vasile Ionescu, Gelu Duminică, Cosmina Rughiniş, Carmen Constantin, Magda Matache (intervenţie prin Skype), se vor reuni să evalueze semnificaţia reală a inversării raportului de forţe dintre toleranţi şi intoleranţi în raport cu minoritatea romă din România: este oare vorba despre o victorie incontestabilă sau una pur simbolică?
Apoi, de la 18.30 la Apollo 111, profesorul universitar şi activistul rom Gelu Duminică va ţine un curs inedit, în care ne provoacă să analizăm contribuţia minorităţii rome la dezvoltarea folclorului românesc. Informaţiile despre istoria şi cultura romilor se vor îmbina cu muzica tarafului condus de acordeonistul Marian Mexicanul, care va cânta live pe scena teatrului. Tot la Apollo 111 va avea loc un spectacol marca Playhood - proiectul educaţional destinat copiilor şi adolescenţilor din Ferentari. Aleea Stereotipurilor combină elemente de poetry-slam, hip-hop, dans contemporan şi bineînţeles teatru pentru a denunţa stereotipurile de tot felul, cum se transformă ele, cum se transmit şi cum se adaugă provocărilor vieţii de adolescent.
De la 22.00, vă invităm la "Parastasul rasismului", o petrecere care marchează faptul că, pentru întâia oară în 30 de ani, numărul cetăţenilor români care ar primi romi în propriile familii l-a depăşit pe cel al românilor care nu ar accepta o asemenea alianţă. O asemenea răsturnare se cerea a fi salutată. Se vor cânta cântece vesele de înmormântare, se va consuma coliva bucuriei iar băuturile vor inspira câteva bocete culte, toate la căpătâiul intoleranţei.
În paralel cu aceste evenimente, pe parcursul întregii zile se va desfăşura la Mezanin o expoziţie cu o selecţie de fotografii din proiectul "urban_roma". Acesta este alcătuit din peste 300 de fotografii de familie realizate între anii '50 şi anii '80, culese de activista feministă romă Crina Maria Morteanu din arhivele personale ale familiei şi prietenilor săi, majoritatea din cartierul Ferentari. Prin intermediul lor, vom fi confruntaţi cu o imagine neaşteptată a comunităţii rome, fără stereotipuri şi exotism. Diversitatea formelor sale de expresie şi valoarea incontestabilă a tradiţiilor lor artistice şi meşteşugăreşti vor fi la vedere atât în cadrul târgului Meşteşukar Butiq, cât şi la standul Cărtureşti, unde vor putea fi răsfoite şi cumpărate cărţi relevante pentru această temă.
De acum înainte, toate biletele la proiecţiile individuale şi toate tipurile de abonamente pot fi achiziţionate de pe site-ul Eventbook.
Puteţi afla toate detaliile privind ediţia a 13-a a festivalului - program complet, informaţii despre filme şi invitaţi - de pe site-ul acesteia: www.festival-oneworld.ro.
Organizator: Asociaţia One World Romania
Partener principal: Programul Statul de Drept Europa de Sud Est al Fundaţiei Konrad Adenauer
Cu sprijinul: Administraţia Fondului Cultural Naţional, Centrul Naţional al Cinematografiei, Primăria Capitalei prin ArCuB - Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, UNHCR - Agenţia ONU pentru Refugiaţi, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Uniunea Cineaştilor din România
Parteneri: Ambasada Franţei în România, Institutul Francez din Bucureşti, Goethe-Institut Bucureşti, Centrul Ceh Bucureşti, Forumul Cultural Austriac, Ambasada Elveţiei în România, Institutul Maghiar Balassi, Delegaţia Valonia-Bruxelles la Bucureşti, Périphérie, Festivalul SUPER, Apollo 111, Mezanin, UNATC, Agenţia Împreună, Balkan Documentary Center, Festivalul Moldox, Festivalul Verzio, Kinedok
Bilete prin: Eventbook
Parteneri media: Magic FM, Rock FM, Radio Europa Liberă, Adevărul, Cinepub, Humanitas, Observator Cultural, Historia, Perspektiva, Film Menu, Igloo, Liternet, All About Romanian Cinema, The Institute, Films in Frame, Graphic Front, Verbs Describe Us
Partener logistic: DHL
Partener de monitorizare: mediaTRUST
Festivalul a fost fondat în 2008 de: Centrul Ceh Bucureşti
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.