Ediţia din 2020 se va deosebi decele precedente prin accentul deosebit care va cădea pe rolul pe care îl joacă genul documentar în reînnoirea limbajului cinematografic, în contextul în care imaginea nu mai este deloc percepută ca fiind reflecţia obiectivă a realităţii. În acest punct de cotitură nu doar a filmului documentar, ci şi a capacităţii de a informa şi de a face auzită o părere echilibrată în epoca fake news-urilor, apar în locuri neaşteptate oaze de analiză, de expresie şi de creaţie liberă. Seria de zece episoade Le Village / Satul, a cineastei franceze Claire Simon, surprinde, pe parcursul a mai multor ani, eforturile lui Jean-Marie Barbe şi ale colegilor lui din Lussas, de a construi în acest minuscul sat din Franţa un astfel de paradis dedicat filmului documentar. Inspiraţi de energia şi de aspiraţiile protagoniştilor, ne propunem să amenajăm şi noi un spaţiu privilegiat de discuţie şi de schimb de experienţe la UNATC.
Timp de două zile întregi, joi, 26 martie 2020, şi vineri, 27 martie 2020, din primele ore ale dimineţii şi până seara, la UNATC vom prezenta episoadele seriei Le Village, iar ulterior vom reflecta cu toţii, de la egal la egal, nu doar Claire Simon, Jean-Marie Barbe şi mulţi alţi invitaţi ai festivalului, ci şi profesori, doctoranzi şi, sperăm, cât mai mulţi studenţi şi cinefili, la viitorul filmului documentar şi la conceptul de universitate deschisă atât la absorbţia de idei inovatoare, cât şi de oameni provenind din medii sociale şi culturale cât mai variate.
Bilete aici.
Aceeaşi preocupare se va afla şi în centrul dezbaterii Kinedok din acest an, dar subiectul va fi mai restrâns şi mai aplicat: va viza mai ales creşterea impactului proiecţiilor de filme documentare în comunităţile din întreaga ţară. Se ştie că România are o infrastructură cinematografică dezastruoasă, dar dincolo de această constatare trebuie căutate mijloace mai neconvenţionale pentru a răspândi filmul dincolo de graniţele celor câteva centre culturale ale ţării. Vom căuta idei pornind de la experienţa şi practicile invitaţilor Zuzana Rubešová, coordonatorul echipei KineDok de la Institute of Documentary Film din Cehia, Ondřej Kamenický, directorul Festivalului Internaţional de Film Documentar şi Drepturile Omului One World Praga şi Mehelli Modi, fondatorul companiei de distribuţie Second Run, care promovează filmele unor cineaşti clasici sau contemporani din întreaga lume, printre care se numără Apichatpong Weerasethakul, Miklós Jancsó, Pedro Costa, Kazuo Hara sau Cristi Puiu.
Bilete aici.
Un exemplu de cinema inclusiv, care merge în întâmpinarea unor persoane care nu fac parte din păturile sociale cărora se adresează în general documentarul de artă este Un film dramatique al lui Éric Baudelaire. Filmat pe parcursul a trei ani în sânul unei clase de elevi dintr-o şcoală din suburbiile Parisului, acesta oferă o perspectivă îmbucurătoare asupra beneficiilor autoreprezentării şi ale educaţiei cinematografice prin practică directă. Pe data de 25 martie 2020 va avea loc un masterclass de montaj cu Éric Baudelaire, Claire Atherton (realizatoarea montajului) şi David Pop (unul dintre copiii din film, de origine română). Vom încerca să aflăm, împreună cu invitaţii noştri, cum au făcut posibilă realizarea acestui proiect neobişnuit şi de ce nu se întâmplă mai des ca cinema-ul să fie o întreprindere colectivă în adevăratul sens al cuvântului.
Bilete aici.
Dar filmul nu este în toate circumstanţele un mediu în care expresia sinelui se poate manifesta liber. Dovadă stau filmele lui Petre Sirin, dedicate artelor sau istoriei, şi care nu lasă să filtreze nimic din experienţa cineastului de a fi fost homosexual sub regimul comunist. Dacă problema discriminării minorităţilor sexuale capătă treptat vizibilitatea cuvenită, istoria respectivelor comunităţi şi mai ales modul în care membrii lor au reuşit să facă faţă dictaturii şi asprelor sale pedepse rămân prea puţin cunoscute. Sâmbătă 28 martie 2020, la Centru Ceh, îl vom redescoperi pe artistul Sirin prin intermediul a două filme documentare realizate de acesta - Cetatea Neamţului (1958) şi Letopiseţul de Piatră al Dobrogei (1962) - şi ulterior, alături de invitaţii noştri - Alexandru Lupescu (partenerul său de viaţă), Florin Buhuceanu (activist pentru drepturile omului) şi istoricul de film Bujor Rîpeanu - vom explora dimensiunea politică a vieţii lui private, cât şi momente ale istoriei şi culturii gay în contrapunct cu represiunea poliţienească încheiată abia la finele anului 2002.
Bilete aici.
După treizeci de ani de libertate şi mai bine de un secol şi jumătate de la desfiinţarea robiei, o altă barieră a fost dărâmată: cei care şi-au eliberat mintea de stigmata faţă de romi i-au depăşit ca pondere pe cei care încă nu îi acceptă ca egali în societate. Întreaga ediţie din 2020 a festivalului se va afla sub semnul acestei victorii. Pentru a o saluta, dar şi pentru a analiza în ce fel se vor resimţi efectele ei şi care sunt următorii paşi pentru ca evoluţia să nu se oprească aici, vom organiza sâmbătă 21 martie 2020 o dezbatere intitulată Ce ne facem când reuşim?. La aceasta vor participa activistul şi scriitorul Vasile Ionescu, preşedintele IRES Prof. univ. dr. Vasile Dâncu, preşedinta asociaţiei E-Romnja şi editor al colecţiei de eseuri şi cercetări "Problema românească - o analiză a rasismului" Carmen Gheorghe, directorul fundaţiei Agenţia de Dezvoltare Împreună - Gelu Duminică, Prof. univ. dr. Cosima Rughiniş, profesor la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială şi, prin Skype, Magda Matache, directoarea Programului de Studii Rome în cadrul Universităţii Harvard. Discuţia va fi moderată de jurnalistul Mircea Toma.
Bilete aici.
Rămânând la statistici, dar de data aceasta la unele îngrijorătoare, un sfert din femeile din România declară că au suferit violenţe din partea partenerului, ceea ce ne face să ne întrebăm: De ce este violenţa împotriva femeii tolerată, ignorată şi, uneori, chiar părinteşte promovată în ţara noastră? Cum protejează statul român victimele violenţei domestice şi în ce fel ultimii 30 de ani au contribuit la formularea unei legislaţii care să le ajute să-şi refacă viaţa? Vorbim despre toate acestea joi, pe 26 martie 2020, la Pavilion 32, cu Giulia Crişan de la fundaţia ANAIS, cu Carolina Marin de la UNHCR şi cu sociologul Oana Băluţă, iar discuţia va fi moderată de jurnalista Diana Oncioiu. Dezbaterea este organizată de Frontline Club, promotor al jurnalismului independent şi punct de întâlnire între jurnaliştii români şi reprezentanţii societăţii civile dornici să dezbată pe marginea subiectelor aflate pe agenda publică la nivel naţional şi internaţional.
Bilete aici.
De acum înainte, toate biletele la proiecţiile individuale şi toate tipurile de abonamente pot fi achiziţionate de pe site-ul Eventbook.
Puteţi afla toate detaliile privind ediţia a 13-a a festivalului - program complet, informaţii despre filme, evenimente şi invitaţi - de pe site-ul acesteia: www.festival-oneworld.ro.
Organizator: Asociaţia One World Romania
Partener principal: Programul Statul de Drept Europa de Sud Est al Fundaţiei Konrad Adenauer
Cu sprijinul: Administraţia Fondului Cultural Naţional, Centrul Naţional al Cinematografiei, Primăria Capitalei prin ArCuB - Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, UNHCR - Agenţia ONU pentru Refugiaţi, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Uniunea Cineaştilor din România
Parteneri: Ambasada Franţei în România, Institutul Francez din Bucureşti, Goethe-Institut Bucureşti, Centrul Ceh Bucureşti, Forumul Cultural Austriac, Ambasada Elveţiei în România, Institutul Maghiar Balassi, Delegaţia Valonia-Bruxelles la Bucureşti, Périphérie, Festivalul SUPER, Apollo 111, Mezanin, UNATC, Agenţia Împreună, Balkan Documentary Center, Festivalul Moldox, Festivalul Verzio, Kinedok
Bilete prin: Eventbook
Parteneri media: Magic FM, Rock FM, Radio Europa Liberă, Adevărul, Cinepub, Humanitas, Observator Cultural, Historia, Perspektiva, Film Menu, Igloo, Liternet, All About Romanian Cinema, The Institute, Films in Frame, Graphic Front, Verbs Describe Us
Partener logistic: DHL
Partener de monitorizare: mediaTRUST
Festivalul a fost fondat în 2008 de: Centrul Ceh Bucureşti
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.