Lumea pe care cu toţii credeam că o ştim se cufundă tot mai repede în ceea ce ne înspăimântă cel mai tare - în necunoscut. Încercăm să estimăm ce va fi. Vrem să cunoaştem ziua de mâine mai bine decât am vrut să stăpânim prezentul până acum. Însă, cu fiecare încercare, ne dăm seama că taina viitorului nu ne va fi revelată nicicând. Chiar şi acum, când depindem de finalitatea unei perioade ce ne poartă în cele mai adânci colţuri ale fiinţei noastre şi ale societăţii în care trăim, nu putem aspira la a întrezări ziua de mâine. Tot ceea ce avem este un "acum" neîncetat, care ne schimbă inconştient dinamica vieţii.
Aşadar, în contextul acestui moment în care avem nevoie şi de capcane ludice care să ne distragă de la anxietatea de zi cu zi, vă propun patru pelicule care vă vor conferi, cu siguranţă, după-amiezi sau seri de neuitat.
Frankenweenie (2012), în regia lui Tim Burton, este povestea lui Victor Frankenstein, un băiat de 11 ani, şi a câinelui său, Sparky. Tânărul recurge la metodele de reanimare predate de profesorul său de ştiinţe, Mr. Rzykruski, pentru a-şi salva prietenul, lovit într-un accident de maşină. Cele 87 de minute prezintă aventura unei prietenii nemărginite, care are la bază, mai mult decât o simplă curiozitate, o atracţie faţă de necunoscut. În New Holland, oraşul în care se desfăşoară straniile întâmplări, ludicul înseamnă viaţă, dar şi lipsa ei, şi, în mod special, diluarea graniţelor dintre cele două.
Tot o poveste inspirată de Tim Burton, în regia lui Henry Selick de această dată, The Nightmare Before Christmas (1993) este o alegere deosebită, indiferent de momentul vizionării. Fie înaintea Crăciunului, după cum sugerează titlul, fie înaintea sezonului estival, călătoria lui Jack Skellington din Halloween Town până în Christmas Town continuă să încânte publicul de toate vârstele. Ludicul se regăseşte la tot pasul, de la felul în care este construit acest univers aparte, până la personajele surprinzătoare şi povestirea impregnată cu farmec şi mister.
Once Upon a Time in ... Hollywood (2019) rămâne încă proaspăt în conştiinţa iubitorilor de cinematografie. Acest film al lui Quentin Tarantino aduce în prim-plan un Los Angeles al anului 1969 pierdut în ceaţa timpului, neînţeles, poate, de publicul de astăzi. De-a lungul a 2 ore şi 41 de minute, ludicul prinde formă prin atenta concentrare asupra subiectului, asupra detaliilor ce denotă subtilitate, dar în mod principal prin jocul actoricesc, element semnificativ al acestei producţii.
Clara (2018) este un lungmetraj ştiinţifico-fantastic, în regia lui Akash Sherman, care suprinde povestea emoţionantă a astronomului Isaac Bruno, obsedat de găsirea unui semn de viaţă în cosmosul mai mult sau mai puţin apropiat. Metoda sa de lucru se schimbă când o întâlneşte pe Clara, o artistă alături de care va analiza noi date stelare, în speranţa realizării unei descoperiri însemnate. Domeniul ludic al acestei drame constă nu doar în vasta oportunitate intelectuală prezentată, dar şi în felul în care fiecare om în parte percepe această capacitate de cunoaştere, întâmplările anticipând contopirea realităţii perceptibile cu cea lăuntrică, individuală.
Ceea ce au toate aceste filme în comun este un resort creativ de mari dimensiuni şi cred că există, în această selecţie, câte ceva pentru fiecare dintre noi, care să ne transporte din monotonie într-o lume plină de viaţă şi ludic.
(Kassandra Veress este elevă la Colegiul Naţional "Dr. Ioan Meşotă" din Braşov)