Moştenitorii României muzicale - concert cameral susţinut de Cvartetul Arcadia la Sala Radio

Cel mai reprezentativ cvartet românesc la nivel internaţional, Cvartetul Arcadia, ansamblu în rezidenţă al Centrului Naţional de Artă "Tinerimea Română" din Bucureşti, va susţine un concert cameral - eveniment la Sala Radio, joi, 8 octombrie 2020, de la ora 19.00. Concertul face parte din seria "Moştenitorii României muzicale" organizată de Radio România Muzical şi Rotary Club Pipera şi este pus semnul aniversării Beethoven - 250.

Din program fac parte Cvartetul op. 131 de Ludwig van Beethoven şi o primă audiţie absolută semnată de Dan Dediu: Cvartetul nr. 7 "Für Ulisse", inspirat de muzica lui Beethoven, o comandă lansată de Radio România Muzical şi Rotary Club Pipera special pentru acest concert. Co-organizator al evenimentului: Centrul Naţional de Artă "Tinerimea Română".

Concertul se desfăşoară cu public, biletele fiind disponibile la link www.iabilet.ro/bilete-sala-radio-concert-cameral-sustinut-de-cvartetul-arcadia-60213/ şi la casa de bilete a Sălii Radio.

Concertul este transmis în direct de Radio România Muzical, joi, 8 octombrie 2020, ora 19.00.
Premiera înregistrării audio-video a concertului este programată în reţelele sociale pentru duminică, 11 octombrie 2020, ora 18.00.

Cvartetul Arcadia

Cu numeroase premii importante obţinute la nivel internaţional, concerte pe scene importante ale lumii şi discuri apărute la case prestigioase, Cvartetul Arcadia este cel mai reprezentativ cvartet românesc al momentului.
Alcătuit din violoniştii Ana Török şi Răsvan Dumitru, violistul Traian Boală şi violoncelistul Zsolt Török, Cvartetul Arcadia este din 2015 ansamblu în rezidenţă al Centrului Naţional de Artă "Tinerimea Română" din Bucureşti; cei patru muzicieni sunt membri ai Orchestrei Filarmonicii "Transilvania" din Cluj-Napoca.
Cvartetul Arcadia a fost înfiinţat în anul 2006, când cei patru tineri muzicieni erau încă studenţi ai Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj. Începând cu 2009,cvartetul obţine premii importante la competiţii internaţionale prestigioase: International Chamber Music Competition din Hamburg (2009); Almere International Chamber Music Competition (2011), Wigmore Hall London International String Quartet Competition (2012, Osaka International Chamber Music Competition (2014).
Tot din 2009 debutează şi activitatea discografică a Cvartetului Arcadia. Cvartete de Mendelssohn şi Brahms figurează pe primul lor disc, primit cu entuziasm de critica internaţională; a urmat în 2013 un disc cu Cvartetele nr. 1 şi 2 de Leoš Janáček, în 2018, un album cu integrala cvartetelor de Bartók, un real succes la nivel internaţional. Din 2020, Cvartetul Arcadia va înregistra pentru casa Chandos integrala celor 17 cvartete de Miecyslaw Weinberg, un proiect ce se întinde pe următorii 5 ani.
Critica internaţională a vorbit despre "interpretarea lor profundă", "sonoritatea lor excepţională", "forţa lor expresivă care lasă o adâncă impresie asupra ascultătorului". Sunt cuvinte care definesc spiritul Cvartetului Arcadia, un ansamblu românesc de elită, ale cărui concerte nu trebuie ratate.

Dan Dediu despre Cvartetul nr. 7

"Ideea compunerii Cvartetului de coarde nr.7 a apărut la iniţiativa Radio România Muzical, în colaborare cu Rotary Club Pipera, pentru un eveniment ce marca cei 250 de ani de la naşterea lui Ludwig van Beethoven. Am scris lucrarea în 2020, în timpul pandemiei de coronavirus, pentru admirabilul cvartet Arcadia şi am intitulat-o Für Ulisse (Beethoven-Études) - Cvartet de coarde nr.7 op.171.
Titlul, care parafrazează cu o ocheadă titlul celebrei bagatele Für Elise, dar închină paginile cvartetului veşnic-căutătorului Ulise, constituie totodată şi un simbol al peregrinării mele interioare prin măruntaiele muzicii lui Beethoven. Cele cinci părţi ale lucrării sunt concepute ca tot atâtea studii de caz ce adoptă aceeaşi atitudine de pornire: călătoria în posibil, în virtualul explorării unor căi de acces spre cotloane bizare ale muzicii lui Beethoven, pe care le preiau şi le transform în expresie proprie. Mijloacele pe care le folosesc sunt inversările melodice, recurenţele şi combinaţiile ritmice, dialogul instrumental, precum şi fuziunile şi deformările structurale.
Astfel, prima parte - Labirinto del silenzio -, foloseşte material beethovenian din sonata "Appassionata" pentru pian, din sonata "Lunii", din "Oda bucuriei" şi din rondo-ul sonatei op.10 nr. 3, material pe care îl aduce la acelaşi numitor comun - compoziţia cu pauze. Am constatat că la Beethoven există multiple calităţi ale pauzelor şi coroanelor (fermatele), care lansează orizonturi de aşteptare diferite, şi atunci m-am gândit să mă "joc" cu aceste câmpuri sonore care te fac să aştepţi tema şi "trag de timp" (cum e în trecerea dintre introducere şi apariţia temei I din Simfonia a VII-a, p.I, de exemplu, sau în sonata Appassionata la început). Aşa că cele câteva motive de câte 3-4 note le-am "înmuiat" într-un sos de tăcere, dar cu coridoare de energie diferite. Titlul Labirinto del silenzio a apărut spontan, căci e vorba aici de o compoziţie cu tăceri. Tempo-ul e presto, iar tăcerile sunt de fapt sunete vide, care nu se aud, dar sunt prezente, ca viruşii, pe care nu-i vedem, dar sunt acolo.
Partea a doua - Idyll & Dankgesang - alterneză două universuri specific beethoveniene: scherzo-ul izoritmic (ca în cvartetul op.131) şi imnul de mulţumire (Heiliger Dankgesang din cvartetul op.132). Cele două lumi vor fuziuona treptat, ajungând la o culminaţie entuziastă după un travaliu dezvoltător tipic beethovenian.
Un alt labirint este prezent în partea a treia, intitulată Labirinto del Bolero - Ravel's Tattoo. Aici, motto-ul din Appassionata este dublat de motto-ul Simfoniei a V-a, care va deveni acompaniament ritmic într-o bagatelă sonoră ce împrumută anvelopa Bolero-ului de Ravel, adaptându-l ansamblului şi materialului readymade. Liniile melodice sunt derivate din "Oda bucuriei" şi din tema I a concertului nr.4 pentru pian, apoi deraierile politonale se fac la interval de terţă mică, obţinându-se astfel o dramatizare thymotică a conţinutului tematic.
Partea a patra - Moonlight Maze - construieşte şi ea un labirint al cărui miez este constituit de "runa Selene", motivul beethovenian din sonata "Lunii", care constituie în creaţia mea un element important de limbaj, pe care l-am folosit şi teoretizat în diferite lucrări. Caracterul dansant al primei secţiuni, ce valorifică o melodică provenind din Concertul pentru vioară şi orchestră, dar o orientează şi proiectează spre un orizont cvasi-folcloric, va lăsa loc unei evoluţii din grav în acut a motivului "Lunii", peste care se va suprapune o apariţie sirenaică pe care am intitulat-o "Ave Circe", un fel de - mutatis mutandis - "Ave Maria" de Gounod în palimpsest odiseic. A treia secţiune trece printr-un "purgatoriu" al "Marii Fugi op.133", pentru a ieşi la liman odată cu mecanismul pizzicato al viorii I, încremenită în derularea obsesivă şi hipnotică a "Sonatei Lunii".
Finalul - Fantasia fantomagica sul nome BEETHOVEN - porneşte de la melograma numelui Beethoven şi desfăşoară un rondo-pastişă după cel al cvartetelor op.132 şi op.130, în stil clasico-romantic, cu gesturi de ruptură şi dezvoltări adaptate din sonatele pentru pian op.81b şi op.90. Finalul e un exemplu de muzică nevăzută: discursul muzical este "ciuruit" cu pauze din ce în ce mai mari, totul devenind ruină şi semn descărnat al pulsaţiei. Foşnetul întoarcerii paginii marchează această trecere a muzicii în ritual, într-un plan al simbolului, ca o fâlfâire "a Lunii" asupra spiritului lui Beethoven".

Proiectul "Moştenitorii României muzicale"

Organizat de Radio România Muzical şi Rotary Club Pipera, îşi propune să-i aducă pe una dintre cele mai prestigioase scene din România, cea a Sălii Radio, pe tinerii şi excepţionalii muzicieni ai României, artişti care desfăşoară o importantă activitate în străinătate, dar pe care publicul românesc are şansa de a-i asculta prea rar. Recitalurile din acest proiect se adresează unui public larg, cu un repertoriu accesibil şi cu o durată de o oră, fără pauză. Toate aceste evenimente au fost propuse Uniunii Europene de Radio şi preluate de numeroase radiodifuziuni publice europene în emisiunile lor.

Precedentele evenimente organizate în cadrul proiectului "Moştenitorii României muzicale" s-au bucurat de un remarcabil succes de public şi de critică. Protagonişti au fost pianiştii Florian Mitrea (16 octombrie 2018), Adela Liculescu (17 octombrie 2018), Mara Dobrescu (18 octombrie 2018), violoncelistul Andrei Ioniţă, acompaniat de pianista Naoko Sonoda (15 aprilie 2019), pianista Axia Marinescu (6 iunie 2019), violonista Ioana Cristina Goicea şi pianistul Andrei Banciu (12 octombrie 2019), Romanian Chamber Orchestra (3 noiembrie 2019), pianista Sînziana Mircea (14 noiembrie 2019), violoncelistul Valentin Răduţiu şi pianistul Per Rundberg (4 martie 2020), Romanian Chamber Orchestra (20 august 2020).
Evoluţiile în recital ale pianiştilor Florian Mitrea, Adela Liculescu şi Axia Marinescu se regăsesc acum pe albumul "Moştenitorii României muzicale" lansat de Editura Casa Radio la finalul anului 2019.

Pe lângă recitaluri, Radio România Muzical şi Rotary Club Pipera au iniţiat în 2020 şi bursa "Moştenitorii României muzicale", pentru tineri muzicieni cu vârste între 16 şi 24 ani. Pianistul Cadmiel Boţac - câştigătorul bursei, pianista Kira Frolu, contrabasistul Vlad Raţiu şi violoncelistul Cornelius Zirbo - finalişti - au fost deja protagoniştii "Concertelor roz" organizate de Radio România Muzical la Sala Radio în perioada 10 septembrie - 1 octombrie 2020.

De mai bine de 110 ani, Rotary, cu cei peste 1,2 milioane de membrii profesionişti din toate vocaţiile, este o reţea globală de lideri care acţionează pentru a contribui la comunităţile din întreaga lume şi a inspira oamenii de pretutindeni pentru o societate sustenabilă. Rotary Club Pipera asigură susţinerea financiară a proiectului "Moştenitorii României muzicale" şi promovează activ concertele, ca o expresie a preocupării de a servi comunitatea pe latura culturală, educaţională şi inspiraţională. Toate fondurile strânse de Rotary Club Pipera pentru proiectul "Moştenitorii României muzicale" servesc exclusiv pentru achitarea onorariului artiştilor şi a unei părţi din costurile de promovare a recitalurilor. Publicul se poate implica activ în susţinerea proiectului, prin donaţii în contul Rotary Club Pipera. Amănunte despre posibilităţile active de implicare pot fi accesate pe contul facebook/rotaryclubpipera/.