noiembrie 2020
Festivalul Naţional de Teatru, 2020
Decembrie 2013: premiera cu Freak Show la Godot Cafe-Teatru. Noiembrie 2020: premiera cu Freak Show The Movie la FNT 2020, via vimeo. Acelaşi text, acelaşi regizor, acelaşi actor, în 11 roluri diferite: Florin Piersic Jr. Pe scenă, singur. Pe ecran, nu chiar singur. În delicioase apariţii cameo: Corneliu Ulici, Şerban Pavlu, Marius Manole.

Freak Show The Movie, aşadar. Zece episoade încadrate de un mini-prolog, ce se leagă de o mini-încheiere. Apoi, intră, lent, genericele, pe muzici de Urma. La începutul începutului, un Piersic Jr. surprins de cameră (director de imagine: Florin Varna), fix ca în debutul de la Tom şi Jerry 2.0, alt film după spectacol realizat de Piersic în 2020, de data asta la Teatrul Naţional Radu Stanca din Sibiu.

10 episoade despre 10 oameni plasaţi în felurite extreme ale societăţii urbane contemporane. De o parte, un vorbitor motivaţional de corporaţie, un producător tv, un preşedinte de bancă, un Jiji aterizat, nu se ştie cum, la teatru. Bani, mulţi, îngrozitor, deformator de mulţi bani. De partea cealaltă, un om aproape-al-străzii, trăindu-şi fericirea din mila nefericiţilor cu averi infinit mai semnificative.

De o parte, DJ-ul lucrător la call centre ce vinde biserici făcătoare de minuni şi pitici de grădină pensionarelor credule. De partea cealaltă, pensionarul singuratic şi bine-dispus, ce reuşeşte să-şi înlocuiască piticul de grădină cazat în balcon primit deja-defect de la firma de curierat a teleshopping-ului.

De o parte, alt singuratic locuind la bloc, obsedat de lumina roşie a macaralei de dincolo de geam, şi femeia de serviciu a Operei, îndrăgostită de marmură. De partea cealaltă, venerabilul de 108 ani, pregătindu-se să fie înmormântat alături de zecile de mii de obiecte stricate, pe care le-a colecţionat fără de motiv de-a lungul vieţii.

Who are those guys?, cum ar zice Paul Newman în Butch Cassidy and the Sundance Kid. Sunt oameni de lângă noi. Pe unii îi ştim şi, deşi s-ar cuveni, poate, să-i detestăm, îi luăm adesea ca model. Pe alţii îi ştim şi îi ignorăm. În fine, de unii am auzit, dar ni se pare prea de tot să existe. Şi totuşi, ei există. Cu toţii. Nu neapărat cu datele personale scrise de dramaturgul Piersic Jr. şi jucate de actorul Piersic Jr. Apropo, daca nici ce face Piersic Jr. din rolurile astea nu e şcoală de actorie atunci mai bine renunţăm la formularea asta că e clar că n-are nici o treaba cu realitatea!

În general, când ne ies în cale, îi cam luăm la mişto. Mai ales pe cei nu prea bogaţi dintre cei de mai sus. Sunt altfel. Sunt ciudaţi. Ce sens are să intrăm în vorba cu ei, să îi ascultăm, să ne pese? Suntem lumi diferite.

Cumva, vorbim de-o comedie. Şi totuşi, Freak Show The Movie ne arată parca mai mult decât Freak Show the spectacolul de teatru cât de apropiaţi sunt şi ne sunt cei 10. O nevoie de un simplu plonjeu al camerei ca să ne trezim de la etajul tz al unui bloc de birouri de pe Barbu Văcărescu printre ruinele unei case dărâmate de pe Fabrica de Glucoză. Ca să trecem de la delirul salariului de 23k euro la candida seninătate a omului fără de bani şi fără de dinţi care zâmbeşte, zilnic, luminii.

Piersic e departe de a fi echidistant cu personajele lui. Pe îmbuibaţi îi caricaturizează din joc, din filtrele camerei, din elementele de decor (un pornache mic pe laptop cât timp plângi pe umerii telefonici ai subalternului care tocmai şi-a pierdut mama nu strică). Pe cei săraci şi pe cei singuri, îi învăluie şi îi oferă cu căldură, cu empatie, cu umanitate.

De parcă ar vrea să ne spună: "Dacă vi se pare că oamenii ăştia mici şi anonimi sunt ciudaţi şi ceilalţi sunt ce trebuie, mai uitaţi-vă o dată!". Sau, încă mai bine, renunţaţi să mai umblaţi cu etichete gen freak şi priviţi de fiecare dată, cu atenţie, omul, fără a-l degrabă arunca într-o categorie.

În mini-prolog şi mini-încheiere, pasagerii unei curse se îmbarcă în avion. La început, ei aşteaptă pe scara avionului. La final, stewardesa îi priveşte cum sunt aranjaţi pe scaune şi le urează zbor plăcut. Acolo, sus, toţi sunt la aceeaşi altitudine.

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus