Auzisem de mult timp de corul Bach din Sibiu. Cunoşteam o parte din istoria sa, îi stimam pe Franz Xaver Dressler, fondatorul, un foarte bun organist. Tot la fel îl respect şi pe Kurt Philippi, care a preluat conducerea după retragerea lui Dressler. Dar până recent nu am avut ocazia să îl ascult. Fiind un ansamblu de amatori, nu susţine decât un număr limitat de concerte.
Aşteptarea s-a terminat în 2019 când am revăzut Sibiul după mai mult timp. Corul, aflat astăzi pe mâna discretă dar eficace a lui Jürg Leutert, este unul din cele mai bune din ţară. Revelaţia s-a produs audiind prima parte din oratoriul Mesia de Handel. Imediat am comandat cele trei CD-uri disponibile.
Care CD-uri, din păcate, nu au avut parte de o difuzare corespunzătoare. Nu le-am văzut în nici un magazin din Sibiu, nici, de-a lungul anilor, în vreunul din Capitală. M-a salvat Internetul, dar se pare că înregistrările sunt mai uşor disponibile pe piaţa germană. De fapt ele au fost publicate de o mică editură din München, Strube Verlag. Singurul loc din ţară unde le-am găsit a fost librăria online Erasmus, a saşilor din Transilvania. Şi mai mult, exceptând un paragraf, prefaţa din livretul CD-urilor este scrisă tot în limba germană, autori fiind Ursula şi Kurt Philippi. Este de asemenea şi sursa unor informaţii din acest articol.
Majoritatea pieselor aparţin şi ele compozitorilor saşi. Un CD este dedicat braşoveanului Rudolf Lassel, mai precis lucrării Eine siebenbürgische Passionsmusik pentru cor, orgă, şi solişti vocali. Lassel a fost o personalitate importantă. A studiat la Leipzig, iar reîntors în oraşul său natal a întemeiat corul de elevi al Bisericii Negre, modelat după celebrul Thomanerchor. În 1908 a condus prima audiţie din Transilvania a unei cantate de Bach: BWV 140, Wachet auf, ruft uns die Stimme.
Un al doilea CD conţine lucrări inspirate din Psalmii Bibliei de Philipp Caudella, Johann Lukas Hedwig, Hermann Bönicke, Johann Leopold (Ján Levoslav) Bella, Rudolf Lassel şi Hans Peter Türk. Philipp Caudella este într-adevăr un strămoş al lui Eduard Caudella. Franz (Francisc) Serafim Caudella, nepotul lui Philipp, a fondat conservatorul din Iaşi. Eduard Caudella a fost fiul lui Francisc Serafim.
Şi ajungem la al treilea CD, de fapt primul înregistrat cronologic. Ne propune o mică antologie a muzicii de Crăciun din Transilvania începând cu epoca barocă până în prezent. Predomină piesele preclasice, dar colindele nu lipsesc. Multe lucrări au necesitat să fie reconstituite, manuscrisele fiind aflate în diverse arhive. Mai important, ele au fost tipărite.
Titlul Machet die Tore weit provine din versul al VII-lea din Psalmul nr. 24 al Bibliei Luterane, nr. 23 în Biblia Ortodoxă. Textul a mai fost folosit, printre alţii, de Schelle, Hammerschmidt, Lützel, Telemann, dar şi de Händel, într-un superb cor din partea a II-a a oratoriului Mesia. Johann Sartorius cel Bătrân, un cantor de la Sibiu şi mai apoi preot la Hosman (Holzmengen) în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, îl utilizează şi el în cantata In Nativitatis Jesu Christi. Muzica sa are un farmec sofisticat.
Cam acelaşi lucru putem spune despre majoritatea pieselor. Nici una din ele nu este o capodoperă, dar toate au prospeţime şi menţin interesul ascultătorului. Şi ne permit să descoperim cum a evoluat muzica sacră în Transilvania. Lucrările lui Johann Sartorius cel Tânăr şi Martin Fay, care fac parte din generaţia care i-a urmat lui Johann Sartorius cel Bătrân, au deja un limbaj mai avansat. Este drept că atât Sigismund Toduţă cât şi Hans Peter Türk au compus piese mai importante decât prelucrările colindului Steaua sus răsare şi, respectiv, a coralului Vom Himmel hoch. Asta nu înseamnă că nu sunt reuşite.
O curiozitate este manuscrisul descoperit la Viscri pe care citim "Autor Bach." Este suficient să audiem doar câteva măsuri ca să ne dăm seama că Dies ist der Tag, den Gott gemacht, o cantată pentru prima zi a Crăciunului, nu aparţine marelui Johann Sebastian. Deci cine a scris-o? Unul din fiii săi? Un membru mai îndepărtat ai familiei? Şi cum de a ajuns singura copie cunoscută tocmai la Viscri? S-au găsit răspunsuri la astfel de întrebări în cei 24 de ani de la publicarea CD-ului?
Kurt Philippi şi corul Bach au muncit mult pentru a aduce la îndeplinire acest proiect. Au ales pe unii din cei mai buni muzicieni precum trompetistul Gheorghe Muşat, fagotistul Gödri Orban, gambista Ilse L. Herbert, sau organista Ursula Philippi. Instrumentele de epocă nu erau uşor disponibile în 1996. S-a optat deci pentru cele moderne, exceptând flauţii dulci (blockflöte) şi viola da gamba. O orgă construită de sibianul Hermann Binder a fost folosită pentru lucrările preclasice. Pentru cele contemporane, s-a utilizat orga Wilhelm Sauer a Bisericii Evanghelice.
Interpretarea a beneficiat de experienţa dirijorului, care este şi un apreciat muzicolog, în domeniul muzicii vechi. El a încercat, şi de cele mai multe ori a reuşit să obţină o intonaţie precisă şi un sunet fin. Vibrato-ul este redus dar nu eliminat. Tempo-ul este ales în mod judicios. Nimic aici din frenezia obositoare care caracterizează multe lecturi ale muzicii baroce. Singurul lucru pe care l-aş fi dorit, este reducerea numărului de corişti în lucrările preclasice, pentru a da o mai mare claritate discursului. Suntem totuşi departe de masivitatea unui Karl Richter.
Colindele maghiare sunt interpretate de corala Vox humana din Sfântu Gheorghe dirijată de Zsolt Szilágyi, care este şi unul din soliştii vocali. Ca şi colegii săi, Johanna Boehme, Dorothea Binder, şi Walter Gerhard Halmen, îşi face datoria mai mult decât onorabil.
Prin anii '90, am descoperit numeroase înregistrări cu diverse ansambluri cehe, slovace, şi mai apoi poloneze, care ofereau muzică de Crăciun din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea. Nimic din România. Nu aveam de unde să ştiu că, graţie lui Kurt Philippi şi a corului Bach, un CD există şi că este chiar mai bun.