Gong... 2021! - Ziua Mondială a Teatrului, 2021

Bună dimineaţa, bună ziua sau bună seara!... Oriunde (şi oricând) ne-am afla, în acest moment se aude (cu siguranţă) un gong. Se face întuneric. Se aprinde o lumină pe centrul scenei, în faţa cortinei. Acolo ar trebui să fie el, Actorul: cel care clipeşte, apoi ne priveşte, apoi ne zâmbeşte şi în fine, ne vorbeşte. În toate limbile pământului, în acelaşi timp. Dar care (tocmai azi, de ziua lui) lipseşte!... El, Actorul, dacă ar fi acolo, ar putea cânta, dansa, plânge, râde, recita, declama, dialoga... dar dacă nu poate fi acolo, ce altceva ar mai putea face?!... Nu poate face decât singurul lucru pe care ştie să-l facă cel mai bine: să interpreteze un rol. Rolul actorului viu, nu rolul "fantomei" sale (filmată, televizată, montată, mediatizată, prelucrată, şi up-datată non stop).

Deşi (tocmai azi, de ziua lui) nu îl putem vedea acolo unde s-a aprins lumina şi unde îi este locul, îi putem auzi totuşi bătăile de inimă cu care se pregăteşte să intre pe toate scenele lumii, la acelaşi binecuvântat gong aniversar (pentru a cânta, dansa, plânge, râde, recita, declama, dialoga...) Şi mai putem auzi (şi asculta), cu melancolia senectuţii sau cu speranţa tinereţii, monologul sau dialogul care ne place cel mai mult... Iar el, Actorul, ne va oferi cea mai frumoasă interpretare din toate câte pot exista... Pentru că el, Actorul, neputând fi (tocmai azi, de ziua lui) prezent în faţa noastră, s-a mutat pe scena construită (cu multă vreme înainte) în sufletele noastre (rămase ne-pervertite, ne-cumpărate, ne-îmbolnăvite...) Şi astfel Actorul şi Sufletul se vor întâlni în marea sală de teatru a minţilor noastre, unde aplauzele vor dura cât vrem noi... şi unde cortina nu s-a lăsat niciodată peste spectacolele din care facem şi noi parte!...

Aşadar, este momentul cel mai prielnic să zâmbim şi noi, chiar dacă (azi) zâmbetul nu se (mai) vede... Pentru că, din spatele luminii, se aude totuşi vocea scenei: "vreme trece, vreme vine..."