noiembrie 2021
Festivalul Naţional de Teatru, 2021
Pre-spectacol

"Sarcina de a fi locuitor al zonei care azi se numește România, e o treabă complicată. Uneori începe bine, dar aproape totdeauna se termină prost. Orice am face, rezultatul e de multe ori nesatisfăcător."

Rămân însă puținele momente de candoare, de tinerețe, de exuberanță. Între loviturile sorții, ne bucurăm câte o clipă de momentele de sinceritate. Mihail Sebastian ne-a lăsat, în puținele sale scrieri, câteva secvențe de normalitate. Le-a împachetat frumos. A scris pe ele: Steaua fără nume sau Jocul de a vacanța. Sebastian a intuit într-un fel, că iarăși, a nu știm câta oară, totul va degenera. Da. Din păcate așa a și fost. Mihail Sebastian nu merita nimic din ceea ce i s a întâmplat.

Multă vreme nu am știut că Mihail Sebastian se joacă undeva. Credeam că simplitatea replicilor din Jocul de-a vacanța sau Steaua fără nume sunt o joacă pentru orice actor. Am văzut câteva variante din Jocul de-a vacanța, dar nu am să spun decât că au fost departe de așteptări. Nici cu Steaua fără nume n-am avut prea mare succes. Cu o singură excepție: varianta din 1966 cu Marina Vlady, Claude Rich și Grigore Vasiliu Birlic. Probabil există și alte variante foarte bune, dar eu n-am avut șansa să le văd.

A intra în lumea teatrului pare a fi o alegere complicată. Mai ales în ziua de azi. Totul se filmează. Concurența e teribilă. Apoi apar spectatorii cu tot felul de așteptări ciudate.

Ajungem la Teatrul "Maria Filotti" din Brăila. Orașul natal al lui Mihail Sebastian. Brăila este și un oraș al contrastelor de tot felul. Unic în felul lui. Multe personalități au pornit din Brăila și i-aș nedreptăți pe cei pe care nu i-aș aminti. Așa că azi, 10 noiembrie 2021 (și în 11 și 12 noiembrie 2021), FNT ne propune o întâlnire cu gândurile și cuvintele scriitorului Mihail Sebastian.

Admir îndrăzneala teatrului "Maria Filotti" de a pune în scenă Steaua fără nume și le mulțumesc anticipat pentru efortul depus. Va fi sau nu va fi?

Să înceapă spectacolul!

Steaua fără nume
Autor: Mihail Sebastian / Regia: Cristian Ban / Scenografia: Cristina Milea
Distribuție: Necunoscuta (Mona) - Narcisa Novac / Profesorul Marin Miroiu (profesor de matematică și astronomie) - Nicholas Cațianis jr. / Radu Udrea, profesor de muzică, prieten cu Miroiu - Dan Moldoveanu / Domnișoara Cucu - Monica Ivașcu / Ispas, șeful gării - Marcel Turcoianu / Grig, iubitul Monei - Adrian Ștefan / Eleva Zamfirescu - Blanca Doba / D-na Pascu - Elena Andron / Ichim - Ciprian Chiricheș.

Post-spectacol

Cred că e prima oară când primesc un cadou într-o zi de miercuri. Pur și simplu, fără a avea vreun merit. FNT ne-a pregătit o surpriză. Prilejul de a întâlni personajele imaginate de Mihail Sebastian. Singurul regret e că n-am fost în sală, la data înregistrării spectacolului.

Odată am fost invitat la o zi de naștere. Am întrebat care e ziua în care se va sărbători. Răspunsul a fost: Atunci când e liberă sala de evenimente. Poate în decembrie, poate în ianuarie. Cine știe... Așa e și cu momentele de normalitate. Nu știm când vor avea loc. Singura constantă sunt textele lui Mihail Sebastian. Pot fi citite oricând clipele de deznădejde par să fie nesfârșite. Și a încerca să pui pe scenă simplul, e un gest de apreciat.

Actorii au făcut exact ceea ce trebuie. Nici mai mult, nici mai puțin. Așa că spectacolul n-a fost perturbat de nimic nenatural. Nici o replică nepotrivit spusă n-a întrerupt parcursul fluid al piesei.

Inovativă a fost și scenografia. Sfera în care s-au perindat personajele. Luminată la un moment dat. Părea că sunt personajele lui Sebastian în călătoria prin vremuri. Acum 100 de ani, azi sau peste mulți ani. Replicile rămân identice. Se schimbă doar spectatorii.

 

Singurul element de noutate mi s-a părut a fi rolul lui Grig, interpretat de Adrian Ștefan. O încercare reușită, zic eu, de a-i da o notă mai puțin aspră "cumnatului".

Mona (Narcisa Novac) a sensibilizat probabil o mare parte din public. S-a "calificat" cu siguranță pentru obținerea rolului principal la o eventuală punere în scenă a Jocului de-a vacanța. Tot la Brăila. Și tot la Teatrul "Maria Filotti". Acolo, mai mult decât oriunde, Sebastian își continuă călătoria prin timp.

Mulțumim încă o dată FNT și felicitări întregii echipe de la Brăila pentru această surpriză neanunțată.

( foto: Adi Bulboacă)

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus