Cînd o zi este declarată drept Sărbătoare națională sau mondială, înseamnă că, la nivel instituțional, tot ce se întîmplă în ziua respectivă are valoare de simbol. De aceea, lumea care celebrează ceva își alege cu responsabilitate mesagerii Zilei, pentru ca ei, mesagerii, să aibă forța de a activa și promova valori în acord cu încărcătura simbolică a Sărbătorii. Așa se întîmplă și în 27 martie, de Ziua Mondială a Teatrului, cînd fiecare instituție teatrală își alege mesagerii Zilei, oameni de teatru și spectacole cu forța de a activa și promova valori de extremă actualitate pentru timpul și lumea în care trăim.
În 2022, Ziua Mondială a Teatrului este îndoliată, din cauza dezastrului umanitar din Ucraina, tragedie provocată de războiul pornit de Putin. În aceste condiții, alegerea mesagerilor Zilei este o responsabilitate mai mare ca niciodată. Mircea Rusu, directorul interimar al Teatrului Național București, l-a ales pe Dan Puric să fie principalul mesager al celei mai mari scene din România, iar motivarea aceste alegeri începe așa: "Cunoscutul actor, regizor și eseist Dan Puric marchează Ziua Mondială a Teatrului oferind publicului o reprezentație specială a celui mai nou spectacol-conferință, intitulat M-am întors..."
Și acum întreb: știți ce înseamnă valorile din conferința lui Dan Puric, prin care TNB marchează Ziua Mondială a Teatrului? Este cumva vreun secret că valorile lui Puric coincid cu valorile criminalului Putin? Cînd actori din TNB i-au cerut directorului interimar ca această instituție să facă un gest de solidaritate cu Ucraina, acesta a refuzat, pe motiv că teatrul nu face politică, iar despre refugiați a precizat că "Suntem dispuși și să îi hrănim, nu să punem un steag aiurea pe TNB". Dincolo de faptul că problema nu era steagul Ucrainei, cum bine i-a explicat actorul Mihai Călin, rămîne realitatea asta: să zicem că este aiurea să pui steagul unei țări agresate și traversată de suferință, dar cum este ca, de Ziua Mondială a Teatrului, să fluturi steagul unui stat agresor? Căci conferința lui Puric funcționează ca un mare steag al regimului Putin, al cărui admirator declarat este autorul conferinței programată într-o zi simbolică pentru întreaga lume teatrală.
Este nevoie să desenez, ca să se înțeleagă ce steag va flutura pe TNB, de Ziua Mondială a Teatrului? Puric e un steag al putinismului în România, iar faptul că dintre atîtea oferte teatrale a fost aleasă taman conferința unui putinist să marcheze Ziua Mondială a Teatrului la TNB, faptul ăsta mi se pare odios! Căci conferința naționalist-extremistă a lui Puric este echivalentă cu o bombă a lui Putin, care pe 27 martie 2022 va cădea peste Teatrul Național din București, și peste patronul său spiritual, Caragiale, care cred că acuma se uită la noi ca la personajele sale și strigă în Univers: îi urăsc, mă!